Inflația și dobânda BNR în noiembrie 2026: ce înseamnă pentru chirie, rată și facturile casei

Ideile principale

• La 12 noiembrie 2026, BNR a menținut dobânda-cheie la 6,50%, nivelul din august 2024, și a amânat până în trimestrul I 2028 revenirea inflației în intervalul-țintă.
• Inflația anuală a urcat din nou, la 6,94% în octombrie, după un minim de 6,17% în august. Vârful anului a fost 10,85%, în mai, iar în septembrie România avea cea mai mare inflație din UE.
• Creșterea de 38,46% a chiriei din statistica oficială vine aproape în întregime din chiriile locuințelor de stat. În luna saltului, chiriile de piață au crescut cu 0,35%, iar INS nu publică o creștere anuală pentru ele.
• În facturile casei, scumpirile anuale cele mai mari din octombrie sunt la apă, canal și salubritate (+13,69%) și la energia termică (+9,61%). Curentul electric a ieșit din efectul de bază și e cu doar 4,09% peste anul trecut.
• Proprietarul nu poate mări chiria unilateral în timpul contractului. Are nevoie de o clauză de ajustare acceptată la semnare sau de un act adițional, care se înregistrează la ANAF în 30 de zile.
• Rata la credit nu are motive să scadă curând: ROBOR la 3 luni era 6,07% la 13 noiembrie, iar IRCC este 5,57% în trimestrul IV 2026.
• Locuințele s-au scumpit cu 12,1% într-un an în trimestrul II 2026, ușor peste inflație, în timp ce salariul real a scăzut cu 1,5% în septembrie.

Pe 12 noiembrie 2026, Banca Națională a României a lăsat dobânda de politică monetară la 6,50% pe an, a opta decizie de menținere din acest an. În aceeași zi, INS a anunțat că inflația anuală a urcat la 6,94% în octombrie, de la 6,61% în septembrie. Pentru bugetul locuinței, asta înseamnă trei lucruri: rata la credit nu scade în următoarele luni, facturile de apă, căldură și întreținere cresc în continuare peste inflație, iar o chirie indexată cu inflația ar urca cu circa 7% la reînnoire.

Dosarul de față pune cap la cap ce a decis BNR și de ce, ce se scumpește de fapt în costul locuirii, ce spune legea despre mărirea chiriei, cum se mișcă rata, impozitul și prețul locuinței și ce urmează până în primăvară. Cifrele sunt verificate la 13 noiembrie 2026, din comunicatele BNR, INS și Eurostat și din legislația în vigoare.

Ce a decis BNR pe 12 noiembrie

Consiliul de administrație al BNR a menținut dobânda de politică monetară la 6,50% pe an, dobânda la facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% și pe cea la facilitatea de depozit la 5,50%. Rezervele minime obligatorii au rămas la 8% pentru pasivele în lei ale băncilor și la 5% pentru cele în valută.

Dobânda-cheie nu s-a mai schimbat din 8 august 2024, când a coborât de la 6,75% la 6,50%, arată istoricul publicat de BNR. Toate cele opt ședințe din 2026 (19 ianuarie, 17 februarie, 7 aprilie, 15 mai, 8 iulie, 10 august, 8 octombrie și 12 noiembrie) s-au încheiat cu menținere.

Mesajul din comunicat este prudent. BNR scrie că rata anuală a inflației „se va mări ușor în ultimele luni ale anului curent” și că va reintra în intervalul-țintă, de 2,5% ±1 punct procentual, abia în trimestrul I 2028. Riscurile numite sunt prețul energiei electrice și traiectoria prețului petrolului. Noul Raport asupra inflației, cu cifrele prognozei, se prezintă la 16 noiembrie 2026, minuta ședinței apare la 24 noiembrie, iar următoarea decizie vine la 19 ianuarie 2027.

O majorare a dobânzii nu apare în comunicat. Deciziile din august și octombrie au fost luate în unanimitate, iar în mai viceguvernatorul Cosmin Marinescu descria abordarea băncii drept „wait-and-see condiționat”, potrivit Capital. Pe scurt, BNR stă pe loc: nu scumpește creditul, dar nici nu îl ieftinește cât timp inflația rămâne peste dobânda-cheie.

Pentru cine aștepta o reducere a dobânzii, calendarul s-a mutat din nou. În august, guvernatorul Mugur Isărescu lega reducerea de coborârea inflației sub nivelul dobânzii-cheie și o plasa „probabil până la începutul anului următor”, relata Digi24. De atunci, inflația a fost sub 6,50% într-o singură lună, august, iar în septembrie și octombrie a urcat din nou peste prag. Comunicatul din noiembrie nu mai repetă calendarul.

Inflația în 2026, lună de lună

Anul a avut trei faze: o inflație de 9–11% până la mijlocul anului, o coborâre bruscă în iulie–august și o revenire din septembrie.

Sursa: comunicatele lunare INS privind prețurile de consum, ianuarie–octombrie 2026 (octombrie); valorile cu două zecimale apar în comunicatele BNR.

Două lucruri ies în evidență. Serviciile au rămas peste 11% tot anul, iar costul locuirii conține multe servicii: apă, canalizare, salubritate, reparații, administrare. Al doilea: chiar după scăderea din vară, inflația medie pe ultimele 12 luni era tot 9,0% în octombrie, fiindcă include lunile cu 9–11%.

Comparația europeană nu ajută. În septembrie 2026, Eurostat a plasat România pe primul loc în UE la inflația armonizată, cu 6,5%, înaintea Lituaniei (6,1%) și Bulgariei (5,6%). În zona euro, estimarea pentru octombrie era 4,0%. Clasamentul pe octombrie apare la 18 noiembrie 2026.

De ce a coborât vara și de ce urcă acum

Scăderea din iulie–august nu a însemnat o ieftinire. A fost un efect de bază: din calculul anual au ieșit scumpirile din vara lui 2025, adică eliminarea plafonului la prețul energiei electrice din iulie 2025 și majorarea TVA și a accizelor din august 2025. Cota standard de TVA a urcat atunci la 21%, prin Legea nr. 141/2025, iar cotele reduse s-au unificat la 11%. BNR descrie mecanismul în comunicatul din 8 octombrie 2026.

Revenirea din toamnă are alte cauze. În octombrie, combustibilii erau cu 22,46% mai scumpi decât cu un an înainte: benzina cu 32,91%, motorina cu 43,45%. BNR pune creșterea pe seama conflictului din Orientul Mijlociu și a prețului petrolului. Contează și cursul: leul a slăbit de la 5,2777 lei pentru un euro la 1 octombrie la 5,3447 lei a doua zi, iar la 13 noiembrie cursul BNR era 5,3498 lei. Pentru chiriile și prețurile exprimate în euro, cursul este o scumpire în sine.

Mai e un factor, mai puțin vizibil: prețurile reglementate. În aprilie 2026, chiriile de stat au crescut după 19 ani, iar energia termică s-a scumpit cu 8,39% într-o singură lună. În septembrie, gazele au urcat cu 6,19% față de august, iar în octombrie energia termică a mai crescut cu 5,22%.

Prognozele ratate: de la 3,7% la 6,1%

Inflația din 2026 a surprins toate instituțiile. BNR și-a revizuit prognoza pentru decembrie 2026 de patru ori, mereu în sus:

Surse: Raportul asupra inflației din mai 2026, prezentarea din februarie, prezentarea din august și comunicatul din 12 noiembrie 2026.

În august, BNR a explicat revizuirea prin „criza din Golful Persic, seceta severă” și creșterea chiriilor administrate de stat. Guvernul vede lucrurile asemănător: Comisia Națională de Strategie și Prognoză estima în octombrie 6,4% la sfârșitul lui 2026, față de 5,3% în primăvară, și 3,4% la sfârșitul lui 2027. Comisia Europeană prognoza în primăvară o inflație armonizată medie de 7,0% în 2026 și de 3,7% în 2027.

Pentru bugetul tău, concluzia practică este că toate prognozele oficiale văd o inflație de 3–4% abia la sfârșitul lui 2027 sau la începutul lui 2028. Dacă semnezi acum un contract pe doi ani, cu chirie sau rată, calculează cu prețuri care urcă.

Chiria: cifra de 38% care nu descrie piața

Indicele INS „Chirie” arată o creștere anuală de 38,46% în octombrie 2026. Pe hârtie, este cea mai mare scumpire din coș. În realitate, aproape toată creșterea vine dintr-o singură decizie administrativă.

HG nr. 193/2026, publicată la 7 aprilie 2026, a actualizat pentru prima dată din 2007 tariful de bază al chiriei pentru locuințele statului și ale primăriilor, pentru locuințele de serviciu și de intervenție și pentru cămine: 2,02161 lei pe metru pătrat de suprafață locuibilă. Tariful se aplică și contractelor în derulare. În aprilie, indicele „Chirie” a sărit cu 33,50% într-o lună, potrivit comunicatului INS.

Explicația stă în felul în care e construit indicele. Chiriile de stat au 26% din ponderea grupei, iar cele de piață 74%, a precizat INS într-un răspuns publicat de Economedia. În aceeași lună, chiriile de piață au crescut cu circa 0,35%. INS a anunțat o revizuire a structurii grupei în trimestrul IV 2026, aplicată din 2027, iar o creștere anuală pentru chiriile plătite proprietarilor particulari nu publică, a constatat Bursa.

Același efect a ajuns în statistica europeană. Eurostat a raportat pentru România cea mai mare creștere a chiriilor din UE în trimestrul II 2026: 41,2%. BNR estimează că scumpirea chiriilor de stat a adăugat circa 0,3 puncte procentuale la inflație.

Cât costă, de fapt, o chirie pe piața liberă? În anunțurile publice de apartamente de închiriat de pe Lacheie.ro, citite la 13 noiembrie 2026, chiria cerută mediană era de 690 de euro în București (2.005 anunțuri) și de 600 de euro în Cluj-Napoca (1.336 de anunțuri). Sunt chirii cerute, nu chirii din contracte. Comparația pe orașe, pe camere și pe metru pătrat este în dosarul despre cât costă chiria unui apartament în 2026.

Poate proprietarul să-ți mărească chiria cu inflația?

Nu unilateral, în timpul contractului. Codul civil spune că un contract „se modifică sau încetează numai prin acordul părţilor ori din cauze autorizate de lege” (art. 1.270 alin. (2)), iar chiriașul plătește chiria „în cuantumul şi la termenul stabilite prin contract” (art. 1.796 lit. b)).

Există trei căi legale prin care chiria crește:

• Clauza de ajustare acceptată la semnare. Chiriei i se aplică regulile prețului din vânzare (art. 1.780 alin. (2)), iar prețul poate fi „determinat sau cel puţin determinabil” (art. 1.660 alin. (2)). O formulă convenită din start, de exemplu indexarea anuală cu inflația publicată de INS, funcționează fără un acord nou.
• Actul adițional. Dacă nu există clauză, majorarea se negociază și se semnează.
• Contractul nou, la reînnoire.

Inflația singură nu este un motiv legal de modificare. Proprietarul ar putea invoca impreviziunea (art. 1.271), dar numai în instanță și în condiții stricte: o schimbare excepțională și imprevizibilă, un risc pe care nu și l-a asumat și o încercare prealabilă de renegociere. Nici articolul 35 din OUG nr. 40/1999, citat des pe forumuri ca drept general de a cere majorarea după un an, nu se aplică chiriilor private: privește doar contractele de la art. 26, adică locuințele statului, de serviciu și altele asemenea.

Dacă nu accepți noua chirie, poți denunța un contract pe durată determinată cu un preaviz de cel puțin 60 de zile (art. 1.825 alin. (1)). Proprietarul poate denunța înainte de termen doar dacă acest drept este prevăzut în contract.

Pentru proprietar există și o obligație nouă. Din 2026, contractul și modificările lui ulterioare se înregistrează la organul fiscal în cel mult 30 de zile (art. 83 alin. (5) din Codul fiscal). Contractul înregistrat este titlu executoriu pentru plata chiriei (art. 1.798 din Codul civil). Pașii practici sunt în ghidul despre contractul de închiriere și ANAF.

Calcul lucrat: ce înseamnă o chirie indexată

Un contract cu clauză de indexare anuală cu inflația, reînnoit acum, ar folosi rata de 6,94% din octombrie 2026 (calcule proprii):

• Chiria în euro. Pentru 690 de euro pe lună, mediana cerută în București, indexarea adaugă 47,89 de euro pe lună: chiria devine 737,89 de euro, adică 574,63 de euro în plus pe an. Pentru 600 de euro, mediana din Cluj-Napoca, creșterea este de 41,64 de euro pe lună.
• Chiria în lei. O chirie de 3.500 de lei devine 3.742,90 de lei.
• Cursul, fără nicio indexare. O chirie de 690 de euro plătită în lei costa 3.641,61 de lei la cursul BNR din 1 octombrie 2026 și 3.691,36 de lei la cel din 13 noiembrie. Diferența este de 49,75 de lei pe lună (+1,37%), fără ca proprietarul să fi schimbat ceva.
• Ponderea în venit. La cursul din 13 noiembrie, 690 de euro înseamnă 3.691 de lei, adică circa 65% din câștigul salarial mediu net din septembrie 2026, de 5.717 lei.
• Partea fiscului. Proprietarul plătește impozit de 10% pe venitul net, calculat după o deducere forfetară de 20% (art. 64 și art. 84 alin. (3) din Codul fiscal). Efectiv, 8% din chiria încasată: 55,20 de euro pe lună la 690 de euro și 59,03 de euro după indexare. Dacă veniturile din afara salariului, inclusiv chiria netă, ajung cumulat la cel puțin 6 salarii minime pe an, se datorează și contribuția de sănătate (CASS) de 10%, pe o bază plafonată (art. 170 din Codul fiscal). Salariul minim a fost 4.050 de lei până la 30 iunie 2026 și este 4.325 de lei de la 1 iulie, potrivit hotărârii de guvern anunțate în martie; ce valoare se folosește pentru veniturile din 2026 verifici în ghidul ANAF pentru declarația unică.
• Închirierea pe termen scurt. Pentru închirierea în regim turistic a cel mult 7 camere, deducerea forfetară este de 30%, iar impozitul tot 10% din venitul net. Peste 7 camere, venitul se impozitează ca activitate independentă.

Indexarea cu inflația nu e obligatorie și nici automată: se aplică doar dacă este scrisă în contract. Ca proprietar, merită să decizi chiria pe date de piață, nu doar pe inflație.

Facturile casei: curent, gaze, căldură, apă

Componentele de locuire din coșul de consum s-au mișcat foarte diferit în 2026:

Sursa: comunicatele INS privind prețurile de consum din ianuarie și octombrie 2026.

Câteva repere concrete:

• Curentul. În iulie 2026, cele mai ieftine oferte standard pentru București din comparatorul ANRE porneau de la 1,11 lei/kWh, a relatat HotNews. Prețul a rămas peste 1 leu pe kWh după eliminarea plafonării.
• Gazele. OUG nr. 12/2026 stabilește pentru consumul dintre 1 aprilie 2026 și 31 martie 2027 un preț final calculat din gazele interne livrate cu 110 lei/MWh, o componentă de furnizare de cel mult 15 lei/MWh, tarifele reglementate și taxe. Pe factură se aplică prețul cel mai mic dintre cel din contract și cel calculat.
• Căldura în București. Prețul pentru populație este 283,75 lei/MWh fără TVA, circa 330 de lei pe gigacalorie. Între 1 noiembrie și 31 martie, TVA pentru energia termică este 11%, deci circa 366 de lei pe gigacalorie, față de circa 399 de lei cu TVA de 21% în restul anului, potrivit Ziare.com.
• Apa în București. Din 1 iulie 2026, apa și canalizarea costă împreună 12,19 lei pe metru cub cu TVA, față de 11 lei înainte (+10,8%), potrivit Puterea.

Bugetul lunar complet, pe facturi, transport și rezerve, este în ghidul despre costul locuirii în București.

Întreținerea și renovarea: costuri cu 10% mai mari

Dacă ai de reparat ceva la locuință, inflația te lovește mai tare decât arată indicele general. În august 2026, costul lucrărilor de construcții era cu 10,4% mai mare decât cu un an înainte, iar costul materialelor cu 15,3%, potrivit Buletinului statistic lunar INS nr. 8/2026. Lucrările de întreținere și reparații curente s-au scumpit cu 9,5%, iar cele la clădirile rezidențiale cu 10,9%.

Indicele armonizat arată același lucru din partea consumatorului: în septembrie 2026, serviciile de întreținere și reparații ale locuinței erau cu 10,6% mai scumpe decât cu un an înainte, iar materialele pentru întreținere cu 3,7%, potrivit datelor Eurostat. La consumatori, serviciile de reparații au urcat mult mai repede decât materialele cumpărate pentru întreținere.

Cererea de lucrări rămâne mare: volumul lucrărilor de construcții a crescut cu 40,5% în august 2026 față de august 2025, ca serie brută, potrivit INS. În aceste condiții, merită să fixezi prețul unei renovări în contract, cu un termen de valabilitate. Cât costă o termoizolație și cât economisești la căldură găsești în ghidul despre termoizolația casei.

Impozitul pe locuință: 2026 și ce urmează în 2027

Pentru 2026, Legea nr. 239/2025 a ridicat valoarea impozabilă pentru clădirile din beton sau cărămidă cu utilități la 2.677 de lei pe metru pătrat, de la 1.492 de lei în 2025, o creștere de 79,42%, potrivit The Tax Institute. Legea a interzis cote mai mici decât cele din 2025 și a introdus o cotă de 0,9% pe partea din valoarea unei locuințe care trece de 2.500.000 de lei. OUG nr. 9/2026 a reintrodus apoi reducerile de 15% pentru clădirile de 50–100 de ani și de 25% pentru cele de peste 100 de ani.

Un calcul simplificat: pentru un apartament de 60 mp, valoarea de pornire a urcat de la 89.520 la 160.620 de lei. La cota de 0,1% folosită în București, impozitul ar trece de la circa 90 la circa 161 de lei pe an, înaintea coeficienților de zonă și a reducerilor pentru vechime (calcul propriu).

Pentru 2027 există promisiuni, nu norme. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat de trei ori, la 19 octombrie, 25 octombrie și 6 noiembrie 2026, că impozitarea locuințelor la valoarea de piață nu se aplică în 2027 (Digi24, 6 noiembrie). Tot el a spus că impozitul a fost ajustat „cu inflația” în fiecare an, relata Economedia. În Codul fiscal consultat la 13 noiembrie, art. 491 reglementează explicit indexarea doar pentru 2026 și exceptează impozitul pe clădiri calculat după art. 457. Regula pentru 2027 rămâne de văzut în bugetul pe anul viitor.

Ce propun primăriile și cum se calculează impozitul, pas cu pas, este în dosarul despre impozitul pe locuință în 2027.

Rata la credit: ce mișcă BNR și ce nu

Dobânda-cheie nu intră direct în rata ta. Creditele în lei cu dobândă variabilă se calculează fie după ROBOR, fie după IRCC, plus marja băncii.

ROBOR a urcat în toamnă, deși BNR nu a schimbat nimic. ROBOR la 3 luni a trecut de la 5,84% la 22 septembrie la 6,11% la 2 octombrie. La 13 noiembrie, fixingul BNR era 6,07% la 3 luni, 6,14% la 6 luni și 6,19% la 12 luni. În minuta ședinței din 8 octombrie, BNR leagă mișcarea de situația politică internă, de conflictul din Orientul Mijlociu și de cursul leului.

IRCC este 5,57% în trimestrul IV 2026. Valoarea este media zilnică din aprilie–iunie 2026, aplicată cu un decalaj de circa șase luni, explica Revista Biz. IRCC pentru ianuarie–martie 2027 nu era publicat la 13 noiembrie. Anul trecut, BNR l-a publicat la 31 decembrie. Indicele zilnic din primele zile ale lui noiembrie oscila între 5,60% și 5,67%, arată pagina IRCC a BNR.

Cât contează o zecime de punct? La un credit de 300.000 de lei pe 25 de ani, cu dobândă totală de 7,5%, rata este de circa 2.217 lei pe lună. La 7,6% urcă la circa 2.237 de lei, cu 20 de lei mai mult. Dacă dobânda ar coborî cu un punct întreg, la 6,5%, rata ar scădea la circa 2.026 de lei (calcule proprii, cu formula anuității).

Pentru creditele noi, dobânda medie la împrumuturile în lei pentru locuințe a fost 5,61% în septembrie 2026, cu o dobândă anuală efectivă medie de 6,35%, potrivit Buletinului lunar BNR. Soldul creditelor pentru locuințe era de 123,3 miliarde de lei în septembrie, cu 6,7% peste nivelul de acum un an, arată datele BNR.

Disputa ROBOR continuă separat. Consiliul Concurenței a amendat 10 bănci cu 3,73 miliarde de lei la 7 iunie 2026, decizie atacabilă în instanță, a relatat Economica.net. La 5 noiembrie 2026, BNR a precizat că nu are în vedere modificarea reglementărilor despre ROBOR. Trecerea la IRCC, refinanțarea și drepturile debitorilor sunt explicate pe larg în ghidul despre ROBOR și rata la credit.

Prețurile locuințelor față de inflație

Locuințele s-au scumpit mai repede decât restul coșului, dar nu cu mult. Potrivit Eurostat, prețurile locuințelor din România au crescut cu 12,1% în trimestrul II 2026 față de trimestrul II 2025: cu 12,8% la locuințele noi și cu 11,8% la cele existente. Față de trimestrul I, creșterea a fost de 4,4%, a treia din UE după Lituania și Bulgaria. În UE, creșterea anuală a fost de 4,7%.

Raportată la inflația din aceeași perioadă, de 10,7% în trimestrul II, creșterea reală este de circa 1,3%. În trimestrul I 2026, cu prețuri în creștere de 7,8% și o inflație de 9,6%, locuințele se ieftiniseră în termeni reali cu circa 1,6% (calcule proprii).

Pentru locuințele noi s-a adăugat în toamnă și o schimbare de TVA. Regimul tranzitoriu cu TVA de 9%, prelungit prin Legea nr. 161/2026 pentru cumpărătorii care plătiseră un avans până la 1 august 2025, s-a încheiat la 30 septembrie 2026. De la 1 octombrie, o locuință nouă cumpărată de la dezvoltator se vinde, ca regulă, cu TVA de 21% (art. 291 din Codul fiscal). Efectul asupra prețurilor nu apare încă în statistică: datele Eurostat pentru trimestrul III sunt programate pentru 11 ianuarie 2027.

Salariile au rămas în urmă. Câștigul salarial mediu net a fost 5.717 lei în septembrie 2026, cu 5,0% peste nivelul de acum un an, dar cu 1,5% sub el în termeni reali, potrivit INS. Pentru cine strânge avans, inflația mănâncă din economii mai repede decât cresc veniturile. Cât credit poți lua cu un salariu mediu și cât din venit merge pe rată este calculat în dosarul despre câți ani de salariu costă o locuință, iar situația din Capitală în dosarul despre piața imobiliară din București la final de 2026.

Ce urmează: datele și deciziile de urmărit

Datele vin din comunicatele BNR, INS și Eurostat; ipoteza despre adaosul comercial apare în prezentarea Raportului asupra inflației din august 2026.

Ce înseamnă pentru tine, pe situații

Riscurile care pot schimba scenariul

BNR numește explicit prețul energiei electrice și prețul petrolului. Mai sunt cursul leului, care a sărit deja o dată în octombrie, și consolidarea bugetară. Consiliul Fiscal aprecia la 30 octombrie 2026 că ținta de deficit cash de 6,25% din PIB poate fi atinsă, dar cu riscuri. Orice taxă nouă intră din nou în prețuri.

Politica s-a schimbat și ea în 2026. Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură la 5 mai, iar guvernul Luca Niculescu a fost învestit la 20 octombrie 2026, cu 280 de voturi, potrivit Economica.net. În august, guvernatorul BNR spunea că, din punctul lui de vedere, consolidarea fiscală „nu necesită noi majorări de taxe”, potrivit Curs de guvernare.

Pentru locuință mai sunt trei riscuri concrete: sfârșitul regimului la gaze din martie 2027, eventuale noi majorări ale tarifelor locale la apă și salubritate și regulile impozitului pe clădiri pentru 2027, încă nepublicate.

Economia crește slab: produsul intern brut a urcat cu 2,1% în trimestrul III față de trimestrul II, dar în primele nouă luni a fost cu 0,3% sub nivelul de acum un an, potrivit estimării INS din 13 noiembrie 2026. Potrivit BNR, presiunile vin mai ales din combustibili, din energie și din prețurile administrate.

Cum îți faci propriul calcul

1. Scrie costul lunar al locuinței pe componente: chirie sau rată, întreținere, curent, gaze, căldură, apă, internet, transport.
2. Aplică fiecărei componente creșterea ei, nu inflația generală: +13–14% la apă și salubritate, +9–10% la căldură, +4% la curent, +7% la o chirie indexată.
3. Dacă plătești în euro, adaugă riscul de curs: la fiecare 10 bani pe euro, o chirie de 690 de euro urcă cu 69 de lei.
4. Dacă ai credit pe IRCC, folosește 5,57% plus marja ta până în ianuarie și urmărește valoarea nouă de la sfârșitul lui decembrie.
5. Compară totalul cu venitul net și păstrează o rezervă pentru lunile de iarnă, cu facturi mai mari.
6. Reface calculul după 16 noiembrie, când BNR publică noua prognoză, și după 14 decembrie, la inflația pe noiembrie.

Dicționar pe scurt

• Dobânda de politică monetară (dobânda-cheie): dobânda BNR care ghidează costul banilor în economie; 6,50% din august 2024.
• IPC: indicele prețurilor de consum calculat de INS; măsoară inflația națională.
• IAPC: indicele armonizat calculat după regulile UE, folosit pentru comparații între țări.
• Efect de bază: schimbarea ratei anuale când o scumpire mare de acum un an iese din calcul.
• Inflația de bază: inflația fără prețurile cele mai volatile, precum energia și alimentele neprocesate.
• ROBOR: dobânda la care își împrumută băncile lei între ele; se folosește la creditele vechi.
• IRCC: indicele de referință pentru creditele consumatorilor, publicat trimestrial de BNR și aplicat cu un decalaj de circa șase luni.
• Intervalul-țintă: 2,5% ±1 punct procentual, adică 1,5–3,5%, nivelul de inflație urmărit de BNR.
• Clauză de indexare: prevederea din contractul de închiriere care leagă chiria de un indice, de exemplu de inflația anunțată de INS.

Următorul pas, cu Lacheie.ro

Dacă inflația îți strânge bugetul, cel mai simplu e să cauți o locuință care se potrivește cu venitul tău de acum, nu cu cel de anul trecut. Pe Lacheie.ro poți publica gratuit o cerere în care spui bugetul, zona și ce cauți, iar proprietarii și agențiile îți pot răspunde cu oferte.

Dacă ai o locuință de închiriat sau de vânzare, pagina pentru proprietari arată cum o publici, cu o plată unică, fără comision către Lacheie.ro. Agențiile găsesc instrumentele lor pe pagina pentru agenții.

Întrebări frecvente

Cât este inflația în România acum?

Ultima cifră oficială este pentru octombrie 2026: 6,94% față de octombrie 2025, publicată de INS la 12 noiembrie 2026. Inflația armonizată, folosită pentru comparațiile din UE, a fost 7,0%. Cifra pentru noiembrie apare la 14 decembrie 2026.

Când scade dobânda BNR?

BNR nu a anunțat un calendar. La 12 noiembrie a menținut dobânda la 6,50% și a scris că inflația va crește ușor până la sfârșitul anului. Următoarea ocazie este ședința din 19 ianuarie 2027, dar nicio declarație oficială nu indică o reducere atunci.

Chiriile chiar au crescut cu 38% într-un an?

Nu pe piața liberă. Cifra vine din indicele INS „Chirie”, în care chiriile locuințelor de stat au 26% din pondere și au crescut puternic după HG nr. 193/2026. În aprilie, luna saltului, chiriile de piață au crescut cu circa 0,35%. INS nu publică o creștere anuală separată pentru chiriile private.

Poate proprietarul să-mi mărească chiria cu inflația?

Numai dacă în contract există o clauză de ajustare pe care ai acceptat-o sau dacă semnați un act adițional. Altfel, chiria rămâne cea din contract până la expirare. Dacă nu accepți o majorare, poți denunța un contract pe durată determinată cu un preaviz de cel puțin 60 de zile.

Se schimbă rata la credit după decizia din noiembrie?

Nu direct. Rata unui credit pe IRCC rămâne calculată cu 5,57% până la sfârșitul lui decembrie, iar valoarea pentru ianuarie–martie 2027 se publică, de regulă, la final de trimestru. La creditele pe ROBOR contează fixingul din zilele de actualizare prevăzute în contract; la 13 noiembrie, ROBOR la 3 luni era 6,07%.

Crește impozitul pe apartament în 2027?

Nu există încă o normă pentru 2027. Ministrul Finanțelor a declarat de trei ori, în octombrie și noiembrie 2026, că impozitarea la valoarea de piață nu se aplică în 2027. Codul fiscal reglementează explicit indexarea doar pentru 2026, așa că regula pentru 2027 se va vedea în bugetul pe anul viitor.

Mai e bine să cumpăr acum, cu inflație mare?

Depinde de situația ta, nu doar de inflație. Prețurile locuințelor au crescut cu 12,1% într-un an, puțin peste inflație, iar dobânzile nu scad în următoarele luni. Dacă rata, avansul și o rezervă de câteva luni încap în venitul tău actual, inflația singură nu este un motiv să amâni; dacă nu încap, o chirie bine negociată îți dă timp.

Material informativ, nu consultanță financiară sau fiscală. Informațiile reflectă situația verificată la 13 noiembrie 2026.