Câți ani de salariu costă o locuință în România: ce arată Eurostat și ce s-a schimbat în 2026

Ideile principale

• Eurostat a publicat la 9 noiembrie 2026 că, între 2015 și 2025, raportul dintre prețul locuințelor și venitul gospodăriilor a scăzut în România cu 42,8%, cea mai mare scădere din UE, în timp ce media UE a crescut cu 6,8%.
• Indicatorul arată direcția, nu nivelul: spune că veniturile au crescut mai repede decât prețurile, nu că locuințele sunt ieftine. În 2025, raportul a mai scăzut doar cu 0,3%.
• Anul 2026 întoarce tendința: prețurile locuințelor au crescut cu 12,1% în trimestrul II, iar salariul mediu net cu 5,6% în august, cu un câștig real în scădere cu 0,5%.
• La prețurile cerute în anunțurile publice Lacheie.ro din 11 noiembrie, apartamentul median costă aproximativ 10 ani de salariu mediu net în București, 15 în Cluj-Napoca și 8,5 în Timișoara.
• Cu limita BNR de 40% din venit și o dobândă de 8,07%, un salariu mediu net susține un credit de circa 308.000 de lei pe 30 de ani; apartamentul median din București cere aproape două salarii medii.
• România are 93,2% proprietari, dar doar 1,1% cu credit, iar 40,4% din populație trăiește în locuințe supraaglomerate: accesibilitatea înseamnă și spațiu, nu doar preț.

Au devenit locuințele mai accesibile în România? Pe zece ani, da, iar Eurostat o confirmă: între 2015 și 2025, veniturile gospodăriilor au crescut mult mai repede decât prețurile, iar raportul dintre ele a scăzut cu 42,8%, cel mai mult din Uniunea Europeană. Pentru cine cumpără acum, răspunsul este mai complicat. În 2025 îmbunătățirea s-a oprit aproape complet, iar în 2026 prețurile cresc din nou mai repede decât salariile.

Articolul explică ce măsoară indicatorul european, de ce cifra de −42,8% nu înseamnă locuințe ieftine, câți ani de salariu costă un apartament în București, Cluj-Napoca și Timișoara la prețurile cerute azi și cât poți împrumuta cu un salariu mediu. Datele sunt verificate la 11 noiembrie 2026.

Ce a publicat Eurostat la 9 noiembrie 2026

Sub titlul „Are EU house prices outpacing income?”, Eurostat a comparat evoluția prețurilor locuințelor cu cea a veniturilor gospodăriilor între 2015 și 2025. La nivelul Uniunii, raportul a crescut cu 6,8%: locuințele s-au scumpit mai repede decât au crescut veniturile. Raportul a urcat în 17 țări și a scăzut în 10.

Știrea a circulat rapid în presa europeană, mai ales în țările unde raportul a crescut. Eurostat avertizează însă explicit că datele nu clasifică țările după cât de scumpe sunt locuințele în raport cu veniturile, în termeni absoluți. Cifra României spune cât s-a schimbat raportul, nu cât de ușor cumperi azi.

Ce măsoară raportul și ce nu

Indicatorul are codul tipsho60 și face parte din tabloul de bord european pentru dezechilibre macroeconomice. Formula este simplă:

• la numărător, indicele prețurilor locuințelor, adică prețurile locuințelor efectiv tranzacționate;
• la numitor, un indice al venitului gospodăriilor: venitul disponibil brut ajustat pe locuitor;
• rezultatul este un indice cu baza 2025 = 100, nu un număr de ani sau de salarii.

De aici vin trei limite. Prima: indicatorul compară o țară cu ea însăși în timp, nu țările între ele. Al doilea: este o medie națională; nu spune nimic despre diferența dintre Cluj-Napoca și un oraș mic. A treia: nu include costul creditului. O locuință poate deveni mai accesibilă față de venit și, în același timp, mai greu de finanțat dacă dobânzile cresc.

Eurostat publică și o versiune raportată la media pe termen lung, calculată din 2000 sau din primul an disponibil. Pentru Uniune, raportul a fost cu 7,9% peste medie în 2007, cu 7,4% peste în 2022 și practic la medie în 2025.

De ce a scăzut atât de mult în România

Pe scurt: veniturile au crescut mult mai repede decât prețurile. Câteva repere oficiale:

• Indicele Eurostat al prețurilor locuințelor pentru România a ajuns la 168,99 în trimestrul IV 2025, față de 100 în media lui 2015. Prețurile au crescut deci cu aproximativ 69% în zece ani.
• Salariul mediu net a fost de 2.114 lei în decembrie 2015, potrivit INS, și de 5.914 lei în decembrie 2025, potrivit aceleiași serii: o creștere nominală de aproximativ 180%.
• Câștigul salarial real, adică după inflație, a urcat de la 159,4% la 255,7% față de octombrie 1990, deci cu circa 60% în aceeași perioadă.

Comparația salariu–preț este doar o aproximare: Eurostat folosește venitul disponibil al gospodăriilor, nu salariul mediu. Direcția este însă aceeași. În același deceniu, în Portugalia sau în Ungaria prețurile au fugit înaintea veniturilor; în România s-a întâmplat invers.

Prețurile reale: aproape pe loc în zece ani

Există și o a treia lectură a deceniului, poate cea mai surprinzătoare. Dacă scazi inflația, prețul locuințelor din România aproape nu s-a mișcat. Am pus indicele prețurilor locuințelor lângă indicele european al prețurilor de consum, ambele cu baza 2015 = 100:

Prețurile nominale ale locuințelor au crescut în România aproape cât în restul Uniunii, dar inflația românească a fost mult mai mare. În termeni reali, locuința medie s-a scumpit cu doar 3% în zece ani, față de aproape 22% media UE. Chiriile efectiv plătite au crescut aproximativ cât inflația.

Pentru cumpărător, concluzia este nuanțată. Prețul real stabil și salariile reale în creștere au făcut locuința mai accesibilă până în 2024. Inflația mare are însă și o față ascunsă: dobânzile urmează inflația, iar costul creditului a crescut. Despre asta, mai jos.

Capcana mediei pe termen lung: bula din 2007

Dacă te uiți la versiunea „față de media pe termen lung”, România apare în 2025 la 47,01, adică la mai puțin de jumătate din media proprie. Pare o veste extraordinară. Nu este.

Seria românească începe în plin boom. Pe baza 2025 = 100, raportul preț–venit al României era 571,06 în 2007 și 389,78 în 2008. Media pe termen lung include aceste valori de bulă și este, de aceea, foarte ridicată. Faptul că 2025 stă la jumătate din ea spune mai mult despre 2007 decât despre 2025.

Mai util este să privești anii recenți. De la 174,92 în 2015, raportul a coborât an de an până la 100,26 în 2024 și la 100 în 2025. Ultimul pas, de −0,3%, este cel mai mic din ultimii zece ani: îmbunătățirea s-a oprit practic în 2025.

Cum stăm față de vecini

Bulgaria seamănă cel mai mult cu România pe zece ani, dar în 2025 raportul a crescut acolo cu 6,6%. Ungaria are drumul opus: un raport aflat deja peste media proprie și o creștere de 8,8% numai în 2025. Valorile provin din setul de date Eurostat actualizat la 3 noiembrie 2026.

2025 a fost frâna, 2026 este întoarcerea

Datele trimestriale arată ce urmează. Prețurile locuințelor din România au crescut în ritm accelerat: +6,7% anual în trimestrul IV 2025, +7,8% în trimestrul I 2026 și +12,1% în trimestrul II 2026, față de +4,7% media UE. Indicele, cu baza 2015 = 100, a ajuns la 182,04.

Salariile nu țin pasul. În august 2026, salariul mediu net a fost de 5.688 de lei, cu 5,6% peste august 2025, dar câștigul real a fost cu 0,5% mai mic decât un an înainte. În decembrie 2025, câștigul real scăzuse chiar cu 4,5% față de decembrie 2024.

Concluzia este directă: dacă veniturile cresc cu circa 5–6%, iar prețurile cu 8–12%, raportul preț–venit va crește în 2026 pentru prima dată după mulți ani. Eurostat va confirma sau infirma asta abia cu datele anuale de anul viitor.

Câți ani de salariu costă un apartament

Raportul european nu spune câți ani muncești pentru o locuință. Pentru un ordin de mărime, am folosit anunțurile publice de apartamente de vânzare de pe Lacheie.ro, citite la 11 noiembrie 2026 din API-ul public, cu prețuri în euro, suprafețe între 20 și 250 mp și prețuri între 15.000 și 3.000.000 de euro. Sunt prețuri cerute, nu prețuri de tranzacție, și nu sunt o statistică de piață.

Am transformat prețurile în lei la cursul BNR din 11 noiembrie 2026, de 5,3460 lei pentru un euro, și le-am împărțit la salariul mediu net pe economie din august 2026, de 5.688 de lei, înmulțit cu 12 luni. Salariul folosit este media națională; venitul unei gospodării concrete poate fi mai mare sau mai mic, mai ales în orașele mari.

Pentru comparație, Deloitte Property Index 2026, cu prețuri medii pe 2025, plasa România pe locul 4 între cele mai ieftine piețe din cele 25 analizate, cu 1.917 euro/mp, dar și pe primul loc la creștere, cu +14,4%. Pentru orașe, Deloitte dădea 3.137 euro/mp în Cluj-Napoca, 2.156 în Brașov și 2.026 în București. Anunțurile din noiembrie 2026 sunt peste aceste valori, ceea ce se potrivește cu scumpirile din 2026, dar cele două serii nu au aceeași metodă.

Venitul diferă mult de la o regiune la alta

Calculul de mai sus folosește salariul mediu național, iar asta e o simplificare importantă. Eurostat publică venitul disponibil al gospodăriilor pe locuitor, pe regiuni, cu ultimele date pentru 2023:

În București–Ilfov, venitul pe locuitor este de aproape două ori media națională. Dacă salariile din Capitală urmează aproximativ același raport, cei 10,2 ani de salariu calculați pentru apartamentul median coboară spre 5–6 ani pentru o gospodărie cu venit local mediu. Este o estimare, nu o statistică: datele regionale sunt din 2023, iar venitul disponibil nu este același lucru cu salariul.

Pentru Cluj-Napoca, cifra regională înșală în sens invers. Regiunea Nord-Vest include și județe cu venituri mici, iar orașul are venituri peste media regiunii, pe care statistica regională nu le separă. Concluzia rămâne totuși valabilă: în Cluj-Napoca, prețul pe metru pătrat este cu peste 50% mai mare decât în București, în timp ce venitul regional este la jumătate.

Cât poți împrumuta cu un salariu mediu

Accesibilitatea reală trece prin bancă. Banca Națională limitează gradul de îndatorare: ratele lunare totale nu pot depăși 40% din venitul net, iar pentru creditele în valută, la care venitul nu este în aceeași monedă, 20%. Băncile pot depăși limita pentru cel mult 15% din creditele noi, numai pentru clienți cu venituri peste salariul mediu și cu capacitate de plată dovedită.

Pentru dobândă am folosit indicele IRCC aplicabil din 1 octombrie 2026, de 5,57%, plus o marjă de 2,5 puncte procentuale, ca în exemplul de calcul publicat atunci: în total 8,07% pe an. Nu este o ofertă bancară; ofertele cu dobândă fixă în primii ani pot fi mai mici, iar marjele diferă.

Cu aceste ipoteze, pe 30 de ani:

• un salariu mediu net de 5.688 de lei permite o rată de cel mult 2.275 de lei și un credit de aproximativ 308.000 de lei, adică circa 57.600 de euro;
• două salarii medii nete permit un credit de aproximativ 616.000 de lei, circa 115.200 de euro.

Pentru comparație, apartamentul median din anunțurile analizate costă 129.900 de euro în București. Un singur salariu mediu nu ajunge nici pe departe; două salarii, plus avans, ajung la limită.

Calcul lucrat: avans, rată și venit necesar

Am presupus un avans de 15%, aceeași dobândă de 8,07%, 30 de ani și limita de 40% din venit. Avansul minim real depinde de bancă și de program, iar costurile de notar, evaluare și asigurare se adaugă.

Două lucruri ies în evidență. Primul: un cuplu cu două salarii medii poate susține apartamentul median din București sau din Timișoara, dar nu pe cel din Cluj-Napoca. Al doilea: avansul cere economii serioase. La București, cei 19.485 de euro înseamnă peste 18 salarii medii nete; la Cluj-Napoca, peste 26.

Dobânda contează cât prețul

Calculul este foarte sensibil la dobândă. Pentru același credit de 590.279 de lei, necesar pentru apartamentul median din București cu avans de 15%, pe 30 de ani:

Între 5% și 8,07%, rata crește cu aproape 1.200 de lei pe lună, iar venitul necesar cu aproape 3.000 de lei. Cu alte cuvinte, trei puncte procentuale de dobândă cântăresc la fel de mult ca o reducere de preț de câteva zeci de mii de euro.

Ofertele cu dobândă fixă în primii ani pot coborî rata inițială. Un broker citat în mai 2026 compara oferte standard de la 4,99% fix în primii ani cu circa 7,58% variabil în programul garantat de stat. Întreabă însă ce se întâmplă după perioada fixă și cum îți calculează banca gradul de îndatorare. Mecanismul indicilor și ce poți negocia sunt explicate în ghidul nostru despre ROBOR, IRCC și rata la credit.

Noua Casă: un plafon rămas în urma prețurilor

Programul de garantare de stat pentru prima locuință a continuat și în 2026, cu un plafon de garantare de 500 de milioane de lei, la fel ca în 2025. Avantajul principal rămâne avansul redus, de 5%, dar numai pentru creditele de cel mult 70.000 de euro.

Problema se vede în cifre. La prețul cerut median pe metru pătrat din anunțurile analizate, 70.000 de euro cumpără aproximativ 32 mp în București, 35 mp în Timișoara și 21 mp în Cluj-Napoca, calculul nostru. Niciunul dintre apartamentele mediane din tabelul de mai sus nu încape sub acest prag.

Rezultatul: în 2025 a fost folosit doar aproximativ 7% din plafon. Potrivit Fondului Național de Garantare, citat de presă în mai 2026, s-au acordat credite de circa 35 de milioane de lei, cu garanții de aproximativ 30,8 milioane, adică puțin peste 110 credite. În cei 17 ani de la lansarea „Prima Casă”, programele au susținut aproximativ 340.000 de credite. Pentru cumpărătorul de azi, garanția de stat rămâne utilă mai ales pentru locuințe mici sau în orașe cu prețuri mai mici.

Proprietari fără credit, locuințe aglomerate

Datele europene despre condițiile de locuire explică de ce discuția despre accesibilitate arată altfel în România. Potrivit statisticilor Eurostat pe 2025:

Sursele sunt seriile Eurostat pentru statutul de ocupare, supraaglomerare și povara costurilor cu locuința.

Tabelul spune o poveste diferită de cea a raportului preț–venit. Aproape toți românii locuiesc într-o locuință proprietate, iar aproape niciunul nu are credit pe ea. De aceea relativ puțini plătesc „prea mult” pentru locuire. Problema este spațiul: 4 din 10 oameni trăiesc în locuințe supraaglomerate, de peste două ori media europeană. Pentru tinerii care vor să plece de acasă, accesibilitatea se măsoară la prima cumpărare sau la prima chirie, nu în media națională.

Și aici există o diferență pe venituri: între persoanele cu venituri sub 60% din mediană, 16,9% plătesc pentru locuință peste 40% din venit, față de 29,0% în UE.

Tinerii care stau cu părinții

Pentru cititorul de 25–35 de ani, cel mai direct indicator al accesibilității nu este raportul preț–venit, ci câți tineri reușesc să se mute singuri. Eurostat arată că, în 2025, 36,7% dintre românii de 25–34 de ani locuiau cu părinții, față de 30,1% media UE.

Tendința pe termen scurt este mai bună decât pare la prima vedere: procentul era 40,9% în 2019 și a coborât la 34,0% în 2024, înainte să urce din nou în 2025. Mișcarea seamănă cu cea a raportului preț–venit: o îmbunătățire de câțiva ani care s-a oprit tocmai când prețurile au accelerat. Cu 40,4% din populație în locuințe supraaglomerate, mulți dintre acești tineri nu au nici măcar o cameră a lor.

Ce înseamnă pentru cumpărătorul la prima locuință

Pentru cititorul de 25–35 de ani care vrea să cumpere, datele de mai sus se traduc în câteva concluzii practice:

1. Fereastra bună a fost 2015–2024. Veniturile au crescut repede, iar prețurile mai încet. Din 2025, avantajul s-a oprit, iar în 2026 prețurile accelerează.
2. Creditul contează mai mult decât raportul. Cu un singur venit mediu, chiar și apartamentele mici din București sunt greu de finanțat. Cu două venituri, piața devine accesibilă în București și Timișoara, mai greu în Cluj-Napoca.
3. Avansul este bariera principală. Între 15 și 27 de salarii medii nete pentru avans, în cele trei orașe analizate. Un plan de economisire realist face parte din buget.
4. Taxele se schimbă. Din 1 octombrie 2026, după expirarea ferestrei de 9%, locuințele noi cumpărate de persoane fizice se încadrează la cota standard de TVA de 21%, potrivit regulilor din Legea 141/2025 explicate de ANAF, cu excepția locuințelor din politica socială. Compară prețurile cu TVA inclus.

Dacă vrei să verifici un anunț concret, ghidul despre cum compari ofertele pentru un apartament cu 2 camere arată ce intră în costul real, dincolo de prețul pe metru pătrat.

Chirie sau cumpărare: ce arată anunțurile

Pentru cine nu are încă avans, alternativa este chiria. Am aplicat aceleași filtre și anunțurilor de apartamente de închiriat de pe Lacheie.ro, citite tot la 11 noiembrie 2026: 2.017 anunțuri în București, 1.332 în Cluj-Napoca și 267 în Timișoara. Suprafața mediană este aproape identică cu cea din anunțurile de vânzare, de 55–58 mp, deci comparația este echilibrată.

Rata la credit este cea din calculul de mai sus, la 8,07% și cu avans de 15%. Trei observații:

• În București, rata la credit pentru apartamentul median este cu doar circa 670 de lei peste chiria mediană. Odată strâns avansul, cumpărarea devine competitivă cu chiria, dacă plănuiești să rămâi mulți ani.
• În Cluj-Napoca, cumpărarea costă lunar aproape dublu față de chirie. Prețurile de vânzare sunt mult mai sus decât ar justifica chiriile: 26 de ani de chirie pentru prețul median.
• Pentru un singur salariu mediu, chiria mediană din București înseamnă aproape două treimi din venit. Pragul de 40% folosit pentru credite nu există la chirie, dar este un reper util pentru buget.

Raportul preț–chirie arată și randamentul brut din chirie: aproximativ 6,4% în București, 4,8% în Timișoara și 3,8% în Cluj-Napoca, înainte de taxe, perioade fără chiriaș și costuri. Toate cifrele sunt calculate pe prețuri cerute, nu pe tranzacții sau pe contracte semnate.

Ce înseamnă pentru chiriași

Pentru chiriaș, accesibilitatea are două fețe. Pe de o parte, chiria rămâne opțiunea principală pentru cine nu are avans, chiar dacă la nivel național doar 6,8% din populație locuiește cu chirie. Pe de altă parte, dacă prețurile cresc mai repede decât salariile, o parte dintre cei care ar fi cumpărat pot rămâne în chirie mai mult timp, ceea ce susține cererea de închiriere.

Dacă stai în chirie în București și te întrebi când merită să cumperi, compară chiria lunară cu rata calculată mai sus pentru o locuință similară și adaugă costul de oportunitate al avansului. Pentru bugetul lunar complet, cu utilități și transport, vezi costul locuirii în București.

Ce înseamnă pentru investitori și pentru cei care vând

Pentru investitorul mic, prețurile care cresc mai repede decât salariile au o consecință directă: chiriile nu pot urma prețurile la nesfârșit, pentru că sunt plătite din salarii. Randamentul din chirie scade când prețul de cumpărare urcă mai repede decât chiria posibilă. Calculul pe un apartament concret este explicat în ghidul despre randamentul unui apartament cu 2 camere.

Pentru vânzător, datele arată că bazinul de cumpărători care își permit prețul cu credit este mai mic decât pare. Un preț peste ce susține venitul a două persoane cu salarii medii reduce numărul celor care pot obține finanțare. Prețul corect se stabilește din comparabile, nu din media națională, iar metoda este în ghidul despre cum stabilești prețul apartamentului.

Riscuri și limite ale calculului

Calculul de mai sus este un ordin de mărime, nu o aprobare de credit. Înainte să îl folosești pentru o decizie, ține cont de riscurile pe care media nu le arată:

• Dobânda variabilă se schimbă trimestrial. Pentru creditul de 590.279 de lei din exemplul bucureștean, o creștere a dobânzii de la 8,07% la 9,07% urcă rata de la 4.360 la 4.779 de lei pe lună, adică cu 419 lei. Venitul necesar la pragul de 40% ar crește la aproape 11.950 de lei.
• Costul total al creditului este mare. Pe 30 de ani, la 8,07%, ai plăti în total aproximativ 1,57 milioane de lei pentru un credit de 590.279 de lei, din care circa 979.000 de lei dobândă. Perioada mai scurtă scade dobânda totală, dar urcă rata: pe 25 de ani, rata ar fi de 4.583 de lei.
• Creditul în euro nu rezolvă problema. Dacă venitul este în lei, limita de îndatorare la creditele în valută este de 20%, nu de 40%, tocmai pentru că riscul de curs se adaugă la cel de dobândă.
• Prețurile pot și scădea. După bula din 2007, raportul preț–venit al României a coborât cu 31,7% în 2008 și cu încă 22,3% în 2009. Un credit mare luat la vârful pieței poate depăși ani la rând valoarea locuinței.
• Venitul poate scădea. Limita de 40% a fost calibrată tocmai ca să lase loc pentru șocuri; un buget care folosește tot pragul nu mai are rezervă pentru o perioadă fără venit.
• Prețul cerut nu este prețul final. Medianele din anunțuri pot fi peste prețurile la care se semnează contractele; cifrele oficiale de tranzacții nu există pe oraș.

Cum îți faci propriul calcul

Media națională nu cumpără nicio locuință. Pentru calculul tău:

1. Venitul net al gospodăriei, din fluturași, nu salariul mediu pe economie.
2. Rata maximă: 40% din venitul net, minus ratele pe care le ai deja.
3. Dobânda reală din ofertă, nu doar indicele. Întreabă de marjă, de perioada fixă și de dobânda după ea.
4. Creditul maxim: rata maximă împărțită la rata pentru 1 leu împrumutat; la 8,07% și 30 de ani, factorul este de aproximativ 0,0074 lei pe lună.
5. Avansul și costurile: avansul cerut de bancă plus notar, evaluare, asigurări și eventuala renovare.
6. Prețul țintă: credit plus avans. Compară-l cu prețurile reale din zona în care vrei să locuiești.

Dicționar pe scurt

• Raport preț–venit. Indicele prețurilor locuințelor împărțit la un indice al venitului gospodăriilor pe locuitor. Arată dacă locuințele se scumpesc mai repede sau mai încet decât cresc veniturile.
• Venit disponibil brut ajustat. Venitul gospodăriilor după taxe și transferuri, la care se adaugă serviciile primite gratuit de la stat, cum sunt educația și sănătatea.
• Indicele prețurilor locuințelor. Măsoară evoluția prețurilor locuințelor tranzacționate, nu a celor cerute în anunțuri.
• IRCC. Indicele de referință pentru creditele în lei ale consumatorilor, calculat trimestrial de BNR. Dobânda variabilă este IRCC plus marja băncii.
• Grad de îndatorare. Totalul ratelor lunare împărțit la venitul net. Limita generală este 40% la creditele în lei.
• Avans. Partea din preț pe care o plătești din banii tăi; restul vine din credit.
• Randament brut din chirie. Chiria anuală împărțită la prețul locuinței, înainte de taxe și costuri.
• Supraaglomerare. Situația în care locuința nu are un număr minim de camere pentru membrii gospodăriei, după definiția europeană.

Ce urmează

Datele de publicare sunt estimate după calendarul obișnuit al instituțiilor; verifică anunțurile lor.

Următorul pas, cu Lacheie.ro

Dacă știi ce îți permiți, poți publica gratuit o cerere pe Lacheie.ro, cu bugetul, zona și numărul de camere. Proprietarii și agențiile îți pot răspunde cu oferte potrivite, iar tu compari ofertele cu calculul tău, nu cu media națională.

Dacă ești proprietar și vrei să vinzi sau să închiriezi, pagina pentru proprietari explică cum publici un anunț. Agențiile găsesc detaliile pe pagina pentru agenții.

Întrebări frecvente

Înseamnă scăderea de 42,8% că locuințele din România s-au ieftinit?

Nu. Prețurile au crescut cu aproximativ 69% între 2015 și 2025, potrivit indicelui Eurostat. Raportul a scăzut pentru că veniturile au crescut și mai repede. Indicatorul arată direcția, nu nivelul prețurilor.

De ce apare România la jumătate din media ei pe termen lung?

Pentru că media include anii de bulă 2007–2008, când raportul era de aproape șase ori mai mare decât în 2025. Comparația cu acea medie exagerează îmbunătățirea. Mai util este să urmărești evoluția din ultimii ani: −0,3% în 2025.

Câți ani de salariu costă un apartament în București?

La prețurile cerute în anunțurile publice Lacheie.ro din 11 noiembrie 2026, apartamentul median costa 129.900 de euro, adică aproximativ 10,2 ani de salariu mediu net pe economie. Nu este o statistică oficială, ci un ordin de mărime pe prețuri cerute.

Cât credit pot lua cu un salariu de 5.688 de lei?

Cu o rată de cel mult 40% din venit, o dobândă de 8,07% și 30 de ani, aproximativ 308.000 de lei. Suma reală depinde de dobânda ofertei, de alte rate pe care le ai și de politica băncii.

Pot depăși limita de 40% din venit?

Excepția există, dar este limitată: băncile pot acorda cel mult 15% din creditele noi peste limită, doar clienților cu venituri peste salariul mediu și cu capacitate de plată dovedită. Nu te baza pe ea în plan.

Cât avans îmi trebuie pentru un apartament median în București?

La prețul cerut median din anunțurile analizate, de 129.900 de euro, un avans de 15% înseamnă 19.485 de euro, adică aproximativ 104.000 de lei, peste 18 salarii medii nete. Avansul minim real depinde de bancă și de program; la Noua Casă, avansul de 5% se aplică doar creditelor de cel mult 70.000 de euro.

Este mai ieftin să stau în chirie?

Depinde de oraș. În București, rata pentru apartamentul median, la 8,07% și cu avans de 15%, era cu circa 670 de lei peste chiria mediană; în Cluj-Napoca, cu peste 3.100 de lei. Chiria nu îți cere avans, dar nici nu îți construiește proprietate; calculul corect include și cât timp vrei să rămâi.

Va continua îmbunătățirea în 2026?

Datele trimestriale sugerează contrariul: prețurile au crescut cu 12,1% anual în trimestrul II 2026, iar salariile nominale cu aproximativ 5–6%. Confirmarea oficială vine cu raportul Eurostat pentru 2026, așteptat în 2027.

Câți români au credit pentru locuința în care stau?

Foarte puțini. Potrivit Eurostat, în 2025 doar 1,1% din populație locuia într-o locuință proprietate cu credit ipotecar sau alt împrumut, față de 24,8% în UE, deși 93,2% locuiau în proprietate. Statistica nu spune cum au fost dobândite locuințele, ci doar că aproape toate sunt libere de credit.