Construcțiile cresc cel mai repede din UE: ce înseamnă pentru oferta și prețul locuințelor noi

INS arată lucrări de construcții cu 15,1% mai mari în ianuarie–septembrie 2026, iar Eurostat pune România pe primul loc în UE în septembrie. Dosarul explică ce măsoară indicele, câte locuințe se termină și câte se autorizează, pe județe, cum cresc costurile, ce TVA plătești și de ce prețurile locuințelor noi nu scad.

Lacheie.ro30 min citire
Șantier de bloc de locuințe la apus, cu o macara turn și schele, lângă un bloc nou terminat cu câteva ferestre luminate.
Imagine ilustrativă generată cu AI.

Ideile principale

  • În ianuarie–septembrie 2026, volumul lucrărilor de construcții a crescut cu 15,1% ca serie brută și cu 11,8% ajustat sezonier, iar la clădirile rezidențiale cu 23,5%. În septembrie, România a avut cea mai mare creștere anuală din UE, de 13,1%, în timp ce UE a scăzut cu 1,4%.
  • Indicele INS măsoară valoarea lucrărilor la prețuri constante, inclusiv reparații, nu numărul de locuințe. O lună izolată spune puțin: în 2026, variația anuală a oscilat între −3,4% și +40,2%.
  • Aproape jumătate din lucrările în antrepriză sunt drumuri, rețele și alte construcții inginerești (48,6% în 2024). Investițiile publice au ajuns la 107,77 miliarde de lei în nouă luni, două treimi din fonduri europene și PNRR.
  • Livrările de locuințe au urcat în 2026: 31.958 în primul semestru, cu 29,9% peste 2025. Planurile noi încetinesc: locuințele din autorizațiile pe nouă luni au scăzut cu 2,0%, cele din case cu 15,4%, iar în septembrie cu 36,9%.
  • București și Ilfov au o treime din locuințele autorizate în 2026. Iașiul și Brașovul au autorizat mult mai puțin decât în 2025.
  • Mai multe șantiere nu au adus prețuri mai mici: locuințele noi s-au scumpit cu 12,8% într-un an, costul construcțiilor a urcat cu 10,2%, iar din 1 octombrie 2026 nu mai există cota de 9%: TVA este 21%.
  • Înainte să semnezi, verifică autorizația, recepția și perioada de garanție, care începe la recepția la terminarea lucrărilor și are minimum unu, trei sau cinci ani, după clasa de consecințe a clădirii.

Creșterea construcțiilor din România înseamnă, pentru cine cumpără o locuință, mai multe apartamente terminate în 2026, nu apartamente mai ieftine. Potrivit INS, volumul lucrărilor de construcții a crescut în primele nouă luni din 2026 cu 15,1% față de aceeași perioadă din 2025 (11,8% în seria ajustată), cel mai repede la clădirile rezidențiale. Livrările de locuințe au urcat cu aproape 30% în primul semestru. În același timp, prețul locuințelor noi a crescut cu 12,8% într-un an, costul lucrărilor cu 10,2%, TVA a revenit la 21%, iar numărul de locuințe din autorizațiile noi a început să scadă. Cifrele privesc toată țara, apartamente și case, cu datele publicate până la 20 noiembrie 2026: lucrări și autorizații până în septembrie, locuințe terminate și prețuri până în trimestrul II.

Dosarul este scris pentru cine cumpără prima locuință sau una mai mare, pentru cine ezită între un bloc terminat și unul în construcție și pentru cine amână cumpărarea în speranța unor prețuri mai mici. Explică cum se citește statistica INS și Eurostat, cât din creștere vine din infrastructură, câte locuințe se termină și câte se pregătesc, ce se întâmplă cu costurile și cu TVA, cum diferă orașele și ce verifici înainte să semnezi.

Ce a publicat INS la 19 noiembrie 2026

Comunicatul INS nr. 293 din 19 noiembrie 2026 confirmă trei lucruri. Pe primele nouă luni, volumul lucrărilor a crescut cu 15,1% ca serie brută și cu 11,8% ca serie ajustată după zilele lucrătoare și sezonalitate. Față de septembrie 2025, septembrie 2026 a fost mai sus cu 13,2% (brut) și cu 14,3% (ajustat). Față de august, însă, a scăzut: cu 4,2% brut și cu 7,8% ajustat.

Tipul lucrărilorIan.–sept. 2026 față de ian.–sept. 2025, brutIan.–sept., ajustatSept. 2026 față de sept. 2025, brut
Total construcții+15,1%+11,8%+13,2%
Construcții noi+18,4%+16,8%+17,1%
Reparații capitale+6,9%+5,2%+6,4%
Întreținere și reparații curente+10,2%+9,2%+5,6%
Clădiri rezidențiale+23,5%+22,3%+24,3%
Clădiri nerezidențiale+9,2%+8,8%−1,5%
Construcții inginerești+15,1%+12,1%+17,1%

Sursa: INS, comunicatul nr. 293/2026.

Clădirile de locuit au condus creșterea anului, dar în septembrie au scăzut față de august mai mult decât totalul, întrecute doar de clădirile nerezidențiale: −8,9% în seria brută, −13,1% în cea ajustată. Doar construcțiile inginerești au crescut în septembrie față de august, cu 1,0% în seria brută.

Cum citești indicele: volum de lucrări, nu număr de locuințe

Indicele INS nu numără blocuri, șantiere sau apartamente. Conform precizărilor metodologice ale INS, el pornește de la valoarea lucrărilor executate de firmele cu activitate principală de construcții și acceptate la plată de beneficiar, pe stadii fizice. Valoarea este împărțită la un indice de cost, ca să rămână doar volumul, apoi raportată la media anului 2021, egală cu 100.

De aici rezultă patru reguli de citire:

  • Clădiri rezidențiale nu înseamnă locuințe noi. Categoria cuprinde și reparațiile capitale și curente la blocurile și casele existente. O creștere de 23,5% poate veni din apartamente noi, din reabilitări sau din ambele.
  • Construcții noi nu înseamnă locuințe. Aici intră și drumurile, rețelele și halele. Pe tipuri de lucrări și pe tipuri de clădiri, INS publică două împărțiri separate, care nu se pot combina.
  • Seria brută include anotimpurile. Seria ajustată scoate efectul zilelor lucrătoare, al sărbătorilor și al sezonului, prin metoda TRAMO/SEATS din programul JDemetra+. Pentru comparații de la o lună la alta, citește seria ajustată.
  • Datele sunt provizorii. Cercetarea are un eșantion de circa 2.141 de firme, cu o precizie de ±3% la nivel național, iar firmele își pot corecta raportările, așa că cifrele lunilor trecute se revizuiesc.

Septembrie în scădere: de ce o lună spune puțin

Construcțiile au un ritm de anotimp foarte puternic. În seria brută din baza TEMPO a INS (serii CNS105L și CNS105N, actualizate la 18 noiembrie 2026), indicele a fost 62,2 în ianuarie 2026 și 181,2 în august, de aproape trei ori mai mare.

Luna din 2026Indice brut (2021=100)Față de aceeași lună din 2025Clădiri rezidențiale, față de 2025
Ianuarie62,2−3,4%−3,7%
Februarie92,0+14,0%+25,9%
Martie122,2+9,6%+18,6%
Aprilie137,5+19,2%+6,0%
Mai138,2+15,5%+30,9%
Iunie165,2+19,4%+40,5%
Iulie178,5+2,5%+8,9%
August181,2+40,2%+58,7%
Septembrie173,7+13,2%+24,3%

Sursa: INS, TEMPO; variațiile sunt calculate de noi din indicii rotunjiți, de aceea pot diferi cu o zecime de cifrele din comunicate.

Același semn se vede la Eurostat: pentru august 2026, seria ajustată după calendar arată pentru România o creștere anuală de 38,9%, iar pentru septembrie, de 13,1%. Când citești o știre despre „scăderea construcțiilor”, uită-te la ce compară: o lună cu luna precedentă, o lună cu aceeași lună de anul trecut sau perioade cumulate. Pentru tendință, cumulul pe nouă luni și seria ajustată sunt mai sigure decât o singură lună.

Seria lungă: unde este activitatea față de vârful din 2008

Seria INS începe în 2005 și acoperă și ultimul boom imobiliar. Tabelul compară mediile lunilor ianuarie–septembrie, ca să rămână comparabile cu 2026.

PerioadaTotal construcții (medie ian.–sept., 2021=100)Clădiri rezidențialeContext
200890,356,3vârful boomului anterior
201064,831,6după criza financiară
201860,646,8cel mai slab an întreg după 2008
202191,593,7anul de bază
2024110,473,7an de scădere
2025120,882,1revenire
2026139,0101,4+15,1% față de 2025

Sursa: INS, TEMPO, seria brută CNS105L; mediile sunt calculate de noi.

Pe ani întregi, seria Eurostat arată aceeași poveste: indicele României a fost 99,8 în 2008, a coborât la 73,6 în 2010 (−26,3%) și a ajuns la 132,6 în 2025, cu 32,9% peste 2008. Uniunea Europeană a avut în 2025 un indice de 104,6, încă cu 6,4% sub nivelul din 2008.

Pe nouă luni, construcția de clădiri rezidențiale este acum cu 80% peste 2008 ca volum, deși în 2025 s-au terminat mai puține locuințe decât în 2008 (59.062 față de 67.255). Diferența arată limita indicelui: el măsoară valoarea la prețuri constante, deci și clădiri mai mari, mai bine echipate, și renovări. Nu poți trage de aici concluzia că piața repetă 2008. Poți trage concluzia că firmele de construcții au mult de lucru, iar ancheta INS de mai jos arată că se așteaptă să ceară prețuri mai mari.

România în Europa: primul loc în septembrie

Comunicatul Eurostat din 19 noiembrie 2026 arată o Europă care stagnează. În septembrie, producția din construcții a crescut cu 0,1% în zona euro și a scăzut cu 0,5% în UE față de august. Față de septembrie 2025, a scăzut cu 1,5% în zona euro și cu 1,4% în UE. Construcția de clădiri a scăzut cu 3,8% în UE într-un an.

România a avut cea mai mare creștere anuală (+13,1%), urmată de Finlanda (+12,6%) și Slovenia (+4,9%). Cele mai mari scăderi anuale au fost în Spania (−9,7%), Polonia (−8,9%) și Ungaria (−5,6%). În aceeași lună, România a avut a doua cea mai mare scădere față de august (−7,8%), după Ungaria (−9,9%).

Cifra Eurostat diferă puțin de cele INS (13,2% brut, 14,3% ajustat), pentru că Eurostat folosește aici seria ajustată numai după calendar. Pe termen mai lung, din 2021 până în 2025 indicele anual a crescut cu 32,6% în România, cu 9,1% în Bulgaria, cu 4,6% în UE și cu 4,4% în Polonia, iar în Ungaria a scăzut cu 3,4%.

Cât din creștere vine din drumuri, rețele și PNRR

INS nu separă lucrările finanțate din PNRR. Se pot vedea însă două lucruri. Primul este structura: în 2024, ultimul an disponibil în seria CNS104A, lucrările în antrepriză au avut 237,29 miliarde de lei. Construcțiile inginerești au reprezentat 48,6%, din care infrastructura de transport singură 24,8% (58,87 miliarde). Clădirile rezidențiale au avut 28,3%, iar cele nerezidențiale 23,1%. În 2008, clădirile rezidențiale aveau 38,1%, iar în 2021, 43,6%.

Al doilea este banul public. Potrivit notei Ministerului Finanțelor privind execuția bugetară la 30 septembrie 2026, cheltuielile pentru investiții au urcat de la 82,61 la 107,77 miliarde de lei în nouă luni. Dintre ele, 65,6% au fost plăți pentru proiecte cu fonduri europene din cadrul 2021–2027 și din PNRR, granturi și împrumuturi. Aceste plăți au crescut cu 23,75 miliarde de lei, adică cu 48,8%. Nu toate investițiile publice sunt construcții, iar nota nu le împarte pe tipuri de lucrări, așa că cifra arată direcția banului public, nu partea exactă care ajunge pe șantiere.

Calendarul contează. Regulamentul (UE) 2021/241 cere ca reformele și investițiile din planurile de redresare să fie încheiate până la 31 august 2026, iar plățile Comisiei să fie făcute până la 31 decembrie 2026. Cât din ritmul șantierelor publice se păstrează în 2027 depinde de fondurile europene din noul cadru și de bugetul național, iar la 20 noiembrie 2026 nu există o estimare oficială publicată pentru acest efect.

Pentru tine, ca cumpărător, partea de infrastructură contează în două feluri: un drum sau o rețea nouă poate schimba accesul unui cartier, iar șantierele publice folosesc aceiași muncitori, utilaje și materiale ca dezvoltatorii de locuințe.

Câte locuințe noi se termină: livrările au urcat în 2026

După doi ani de scădere, numărul de locuințe terminate a crescut. Comunicatul INS din 14 septembrie 2026 arată 20.082 de locuințe date în folosință în trimestrul II 2026, cu 6.435 mai multe decât în trimestrul II 2025 (+47,2%). Pe primul semestru, au fost 31.958, cu 7.349 mai multe (+29,9%). 59,7% sunt în orașe și 98,9% au fost finanțate din bani privați. Regiunea București–Ilfov a dat cea mai mare creștere: 6.946 de locuințe în trimestrul II, față de 3.201.

Pe ani întregi, seria INS LOC104A arată 73.338 de locuințe terminate în 2022, 70.957 în 2023, 60.978 în 2024 și 59.062 în 2025. În 2025, cele mai multe locuințe noi au fost în București (9.361), Ilfov (7.932), Timiș (4.309), Constanța (3.816), Cluj (3.626), Iași (2.963) și Brașov (2.892).

Datele pe trimestrul III apar la 14 decembrie 2026. Până atunci, creșterea livrărilor este confirmată pentru primul semestru.

Autorizațiile: mai puține clădiri, aproape la fel de multe locuințe

Autorizațiile arată ce se va construi. Aici, semnalul este de încetinire. Comunicatul INS nr. 278 din 30 octombrie 2026 numără 24.016 autorizații pentru clădiri rezidențiale în ianuarie–septembrie 2026, cu 15,5% mai puține decât în aceeași perioadă din 2025, cu scăderi în toate cele opt regiuni. În septembrie au fost 2.225, cu 24,4% sub august și cu 38,2% sub septembrie 2025.

O autorizație este însă pentru o clădire, care poate fi o casă sau un bloc cu sute de apartamente. Mai util pentru cumpărător este numărul de locuințe din clădirile autorizate, publicat de INS în seria LOC108C:

  • ianuarie–septembrie 2026: 62.363 de locuințe, cu 2,0% sub cele 63.664 din 2025;
  • în case cu o singură locuință: 22.170, cu 15,4% mai puține;
  • în clădiri cu două sau mai multe locuințe, în principal blocuri: 40.193, cu 7,3% mai multe;
  • septembrie 2026: 6.287 de locuințe, față de 9.960 în septembrie 2025 (−36,9%), cu o suprafață utilă de 680.611 mp (−32,7%).

Pe tot anul 2025 s-au autorizat 89.368 de locuințe, cu 11,4% mai multe decât în 2024. Pe nouă luni, 2026 a rămas aproape de 2025, dar cu mai puține case și mai multe apartamente, iar cele 6.287 de locuințe autorizate în septembrie sunt cel mai mic număr lunar din 2026 după ianuarie și februarie.

Septembrie are și o explicație de metodă. Din 25 august 2026 se aplică Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor (Legea nr. 169/2026). La art. 294, Codul permite construirea unei singure locuințe unifamiliale cu parter (sau demisol și parter), fără subsol, de maximum 150 mp desfășurați, în intravilanul din mediul rural, pe baza unei notificări în locul autorizației clasice. INS precizează că raportează aceste notificări separat. O parte din scăderea de la sate poate fi, deci, o mutare din „autorizații” în „notificări”. Explicația nu acoperă însă orașele, unde notificarea nu se aplică: autorizațiile urbane au scăzut în septembrie de la 1.090 la 701 (−35,7%), aproape cât cele rurale (−39,2%). Disputa despre ritmul autorizărilor din Capitală o găsești în articolul despre autorizațiile de construire din București.

Unde se autorizează locuințe: o treime în București și Ilfov

Am adunat anexele lunare ale comunicatelor INS pentru ianuarie–septembrie 2025 și 2026 (de exemplu, anexa pentru septembrie 2026 și cea pentru septembrie 2025). Totalurile se potrivesc cu baza TEMPO.

JudețulLocuințe autorizate, ian.–sept. 2025Ian.–sept. 2026VariațieLocuințe terminate în 2025
București7.58910.893+43,5%9.361
Ilfov9.18110.587+15,3%7.932
Constanța4.0294.749+17,9%3.816
Timiș4.4114.245−3,8%4.309
Iași6.3773.434−46,2%2.963
Cluj2.5562.937+14,9%3.626
Brașov3.1772.339−26,4%2.892
România63.66462.363−2,0%59.062

Sursa: INS, anexele comunicatelor lunare privind autorizațiile și seria LOC104A; sumele sunt calculate de noi.

Ce reiese de aici:

  • București și Ilfov țin piața pe loc. Împreună au 21.480 de locuințe autorizate în nouă luni, 34,4% din total și cu 28,1% mai multe decât în 2025. Fără ele, restul țării a autorizat cu 12,8% mai puține locuințe.
  • În București se autorizează blocuri mari. Cele 270 de autorizații din Capitală acoperă 10.893 de locuințe, în medie peste 40 pe autorizație. În Ilfov, media este de circa 4, pentru că acolo intră și multe case.
  • Iașiul și Brașovul încetinesc. Iașiul vine după un 2025 cu multă suprafață autorizată (844.111 mp pe tot anul, dintre care 208.627 mp numai în septembrie), iar Brașovul a scăzut la toate cele trei măsuri: autorizații, locuințe și suprafață.
  • Clujul autorizează puțin pentru un județ cu un oraș mare. Cu 2.937 de locuințe în nouă luni, județul a autorizat mai puțin decât Constanța sau Timiș. Ce înseamnă asta pentru comunele din jurul marilor orașe găsești în analiza despre locuințele noi din suburbii.

O autorizație nu este un șantier pornit. Datele arată unde există planuri, nu și când vor fi gata.

De la autorizație la cheie: cât din plan ajunge locuință

INS nu urmărește fiecare autorizație până la recepție, așa că nu există o durată oficială de construire. Poți compara însă, an de an, locuințele autorizate cu cele terminate.

AnulLocuințe în clădiri autorizateLocuințe terminateTerminate la 100 autorizate
2008118.64367.25557
201055.28548.86288
2019102.35167.48866
2021112.90871.40563
2022104.59573.33870
202378.57470.95790
202480.24060.97876
202589.36859.06266

Sursa: INS, seriile LOC108C și LOC104A; raportul este calculat de noi.

În 2019–2025 s-au autorizat 668.376 de locuințe și s-au terminat 471.044, adică 70,5%. Raportul nu urmărește aceleași proiecte, pentru că o locuință terminată într-un an a fost autorizată de obicei cu unul sau mai mulți ani înainte. Arată însă că o parte din planuri nu ajung să fie construite sau ajung mult mai târziu. În 2008, piața a autorizat cu 76% mai multe locuințe decât a terminat, iar în 2010 autorizările scăzuseră la mai puțin de jumătate.

Pentru tine, asta înseamnă două lucruri. Creșterea livrărilor din 2026 vine, cel mai probabil, din autorizațiile din 2024–2025, care au trecut din nou de 80.000 de locuințe pe an. Iar încetinirea autorizărilor de case din 2026 se va vedea, dacă se menține, în oferta de case noi din 2027–2028.

Costurile: materiale, manoperă și salariul minim

Indicele costului în construcții (seria INS CNS107D) a fost în septembrie 2026 de 169,0 (2021=100). Asta înseamnă cu 10,2% mai mult decât în septembrie 2025 și cu 0,7% mai mult decât în august. La clădirile rezidențiale, creșterea anuală a fost tot de 10,2%. Componenta de materiale a urcat cu 15,8% într-un an. Pe primele nouă luni, costul total a fost cu 9,0% peste 2025, iar materialele cu 11,1%.

INS calculează acest indice din prețurile materialelor, ale utilajelor, ale transportului, din cheltuielile indirecte și din câștigul salarial brut, cu ponderi stabilite pentru anul 2021. Indicele nu cuprinde terenul.

La manoperă, două reguli s-au schimbat în 2025 și se aplică și în 2026:

  • Salariul minim din construcții este de 4.582 de lei brut pe lună, adică 27,714 lei pe oră, din 1 ianuarie 2025, conform art. LXIX din OUG nr. 156/2024. Forma consolidată din 1 iulie 2026 a abrogat prevederea paralelă pentru agricultură și industria alimentară, dar a păstrat-o pe cea pentru construcții.
  • Facilitățile fiscale au dispărut. Aceeași ordonanță a abrogat de la 1 ianuarie 2025 scutirea de impozit pe venit pentru salariații din construcții (art. 60 pct. 5 din Codul fiscal) și cota redusă de contribuție la pensie (art. 138^1). Salariații din construcții plătesc acum cota standard de CAS, de 25% (art. 138).

Firmele se așteaptă la scumpiri în continuare. În ancheta de conjunctură INS din octombrie 2026, managerii din construcții estimează pentru octombrie–decembrie scăderea volumului lucrărilor (sold −16%) și a numărului de salariați (−6%), dar creșterea prețurilor lucrărilor (+38%). Soldul nu este un procent de creștere, ci diferența dintre cei care anticipează creștere și cei care anticipează scădere. Arată direcția așteptată, nu mărimea ei.

O comparație pe termen lung ajută. Din 2021 până în septembrie 2026, indicele costului a crescut cu 69%. Prețul locuințelor noi tranzacționate, măsurat de indicele Eurostat, a urcat cu 50,1% de la media lui 2021 până în trimestrul II 2026. Cei doi indici nu măsoară același lucru, iar indicele costului nu include terenul, dar comparația arată că, din 2021, costul construcției a crescut mai repede decât prețul locuințelor noi.

TVA la locuința nouă după 30 septembrie 2026

La 20 noiembrie 2026, o locuință nouă vândută de un dezvoltator către o persoană fizică are TVA de 21%. Art. 291 alin. (1) din Codul fiscal, în forma consolidată la 25 octombrie 2026, stabilește cota standard de 21% de la 1 august 2025. Cota redusă de 11% se aplică doar locuințelor livrate „ca parte a politicii sociale” (art. 291 alin. (2) lit. l), pe care legea le definește restrâns: cămine de bătrâni și pensionari, case de copii și centre de recuperare pentru minori cu handicap.

Cota de 9% s-a încheiat. Legea nr. 141/2025 a păstrat-o tranzitoriu până la 31 iulie 2026, iar Legea nr. 161/2026, publicată la 4 august 2026, a prelungit-o până la 30 septembrie 2026. Condițiile au fost cumulative:

  • o singură locuință, de maximum 120 mp utili și 600.000 de lei fără TVA;
  • un act de plată în avans încheiat până la 1 august 2025;
  • nicio altă locuință cumpărată cu cotă redusă din 1 ianuarie 2023;
  • pentru actele din 3–31 iulie 2025, un avans de 20% plătit până la 31 iulie 2025.

Legea nr. 161/2026 permite celui care a cumpărat cu 21% între 1 august 2026 și intrarea ei în vigoare, deși îndeplinea condițiile, să ceară restituirea diferenței dintre 21% și 9%. Pentru o locuință de 100.000 de euro fără TVA, diferența dintre cele două cote este de 12.000 de euro.

Singura inițiativă care ar reduce din nou TVA pentru cumpărători obișnuiți este încă proiect. Propunerea Pl-x 589/2026 ar introduce 11% pentru prima locuință a celor sub 35 de ani. Senatul a respins-o la 14 septembrie 2026, iar din 16 septembrie se află la comisiile Camerei Deputaților, care decide. Termenul pentru raport era 7 octombrie, iar la 20 noiembrie fișa proiectului nu arăta niciun raport. Tot ce trebuie să știi despre notar, impozite și costurile tranzacției este în ghidul taxelor la vânzarea și cumpărarea unei locuințe.

Mai multe șantiere, prețuri mai mici? Ce arată indicii de preț

Nu, deocamdată. Ultimele date oficiale sunt pentru trimestrul II 2026. Eurostat arată pentru România o creștere a prețurilor locuințelor de 12,1% față de trimestrul II 2025, de 12,8% la locuințele noi și de 11,8% la cele existente. Față de trimestrul I, creșterea a fost de 4,4%. În UE, creșterea anuală a fost de 4,7%, iar în zona euro, de 4,0%. Raportat la media lui 2025 (egală cu 100), indicele Eurostat pentru România este 110,45 pe total, 110,89 la locuințele noi și 110,31 la cele existente.

De ce nu au scăzut prețurile, deși șantierele au mai mult de lucru:

  • Livrările au crescut abia în 2026. În 2025 s-au terminat 59.062 de locuințe, mai puțin decât în 2024. Creșterea din primul semestru 2026 a venit odată cu o accelerare a prețurilor, de la +6,7% în trimestrul IV 2025 la +12,1% în trimestrul II 2026, deci oferta suplimentară nu le-a frânat deocamdată.
  • Costul construcției urcă. Cu 10,2% într-un an, materialele cu 15,8%.
  • TVA a revenit la 21% pentru toate livrările de după 30 septembrie 2026.
  • O mare parte din activitate nu sunt locuințe. Aproape jumătate din lucrări sunt inginerești.

Dacă vinzi o locuință veche, cifrele îți spun două lucruri: locuințele existente s-au scumpit cu 11,8% într-un an, dar din media lui 2021 până în trimestrul II 2026 au crescut cu 28,9%, mult mai puțin decât cele noi (+50,1%). Diferența de preț dintre nou și vechi s-a mărit, iar cumpărătorul tău compară oferta cu blocurile livrate în 2026.

Cum au evoluat în același timp vânzările înregistrate la Cadastru găsești în analiza datelor ANCPI pentru 2026. Pentru raportul dintre preț și venit, vezi cât de accesibile sunt locuințele în România.

Cumperi acum sau aștepți: un calcul pe ritmuri reale

Nimeni nu știe cum vor evolua prețurile în 2027. Poți vedea însă cât te costă așteptarea dacă prețurile cresc în ritmurile deja observate. Exemplul ia o locuință care costă azi 100.000 de euro.

Ritmul anual de creștere (Eurostat)Prețul peste 12 luniCât plătești în plus
România, trimestrul II 2026: +12,1%112.100 €12.100 €
România, trimestrul IV 2025: +6,7%106.700 €6.700 €
UE, trimestrul II 2026: +4,7%104.700 €4.700 €
Prețuri stabile: 0%100.000 €0 €

Calculul este ilustrativ, nu o prognoză. Adaugă chiria plătită cât aștepți și costul creditului: BNR a menținut dobânda de politică monetară la 6,50% la 12 noiembrie 2026, potrivit Agerpres, iar inflația anuală a fost de 6,9% în octombrie, conform INS.

Decizia depinde mai mult de situația ta decât de statistica națională:

Situația taCe arată dateleCe poți face
Vrei un bloc terminatLivrări +29,9% în primul semestru 2026Compară mai multe blocuri recepționate și negociază la unitățile nevândute
Vrei un apartament în construcțieCosturi +10,2%, materiale +15,8%, managerii anticipează prețuri mai mariCere în contract prețul final cu TVA, termenul de predare și ce se întâmplă la întârziere
Aștepți să scadă prețurilePrețuri +12,1% într-un an, încă fără semn de scădereStabilește un buget-limită și urmărește datele pe trimestrul III
Vrei o casă nouă lângă orașLocuințele din casele autorizate −15,4%Verifică autorizația sau notificarea și accesul la rețele
Plătiseși avans înainte de 1 august 2025 și n-ai prins 9%Cota de 9% s-a încheiat la 30 septembrie 2026Verifică dacă intri la restituirea din Legea nr. 161/2026

Cum compari, pe aceeași nevoie, un apartament nou cu unul vechi găsești în ghidul dedicat.

Riscurile unei perioade aglomerate pe șantiere

Nu există o statistică oficială a întârzierilor la predarea locuințelor. Semnalele indirecte sunt: firmele anticipează mai puțini salariați, materialele s-au scumpit cu 15,8%, iar șantierele publice concurează pentru aceleași resurse. Un dezvoltator care a vândut la preț fix în 2024 construiește acum cu un cost cu aproape 20% mai mare decât media acelui an (indicele INS a urcat de la 141,2 la 169,0), iar presiunea pe buget și pe termene crește.

Codul urbanismului, care a preluat și cea mai mare parte din vechea lege a calității în construcții (art. 576 abrogă art. 1–9, 11–40 și 42–44 din Legea nr. 10/1995), îți dă câteva repere:

  • Recepția are două etape (art. 527): recepția la terminarea lucrărilor și recepția finală, la expirarea perioadei de garanție.
  • Perioada de garanție se stabilește în contractul cu constructorul, dar are un minim legal (art. 531): 5 ani pentru clădirile din clasele de consecințe CC3 și CC4, 3 ani pentru CC2 și 1 an pentru CC1. Ea curge de la semnarea procesului-verbal de recepție la terminarea lucrărilor. Dacă nu e scrisă în contract, se aplică minimul legal.
  • Viciile ascunse atrag răspunderea constructorului 10 ani de la recepția la terminarea lucrărilor, iar viciile structurii de rezistență, pe toată durata de existență a clădirii (art. 451). Contractul nu poate stabili o răspundere mai mică decât legea.

Alte două riscuri au articole separate: autorizația atacată în instanță, care poate opri un șantier, și proiectul oprit și reluat, cu verificările pentru avans, rezervare și promisiune.

Ce verifici la un apartament nou sau în construcție

O listă scurtă, de urmat în ordine, înainte de orice plată:

  1. Autorizația de construire: număr, dată, emitent, ce clădire și câte niveluri acoperă. Certificatele de urbanism emise înainte de 25 august 2026 își păstrează valabilitatea, iar procedurile de urbanism începute rămân pe legea de atunci (art. 582 din Cod), deci întreabă pe ce lege a fost emisă autorizația.
  2. Stadiul real: pentru un bloc terminat, cere procesul-verbal de recepție la terminarea lucrărilor. Fără el, finalizarea lucrărilor nu este certificată (art. 527 din Cod).
  3. Garanția: cere clasa de consecințe a clădirii și perioada de garanție din contractul cu constructorul. Notează data recepției, pentru că de atunci curg termenele.
  4. Contractul: prețul final cu TVA de 21%, eventualele clauze de ajustare a prețului, termenul de predare și penalitățile.
  5. Banii: cât plătești și când, unde ajung banii și ce garanții primești pentru avans. Regulile despre rezervare, contul dedicat și promisiunea autentică sunt explicate în ghidul pentru proiectele reluate.
  6. Cartea funciară: cine este proprietarul terenului și ce sarcini are.
  7. Zona: ce mai urmează să se construiască în jur. Autorizațiile din județul tău arată dacă vin multe blocuri noi lângă tine.

Ce urmează: datele și termenele de urmărit

  • 27 noiembrie 2026: INS publică autorizațiile pentru octombrie, a doua lună întreagă de după intrarea în vigoare a Codului. În aceeași zi apare ancheta de conjunctură pentru noiembrie.
  • 14 decembrie 2026: locuințele terminate în trimestrul III.
  • 18 decembrie 2026: lucrările de construcții din octombrie.
  • 31 decembrie 2026: termenul-limită pentru plățile din PNRR, potrivit regulamentului european.
  • Proiectul Pl-x 589/2026: TVA de 11% pentru tinerii sub 35 de ani rămâne la comisiile Camerei Deputaților.
  • 1 noiembrie 2028: competențele de urbanism ale primarilor de sector din București trec la primarul general, iar dosarele în curs continuă fără reluarea procedurii (art. 584 din Cod).

Datele INS sunt provizorii și se revizuiesc. Cifrele din acest dosar pot fi corectate în comunicatele următoare.

Următorul pas, cu Lacheie.ro

Dacă vrei să cumperi, pornește de la ce ai aflat aici: bugetul cu TVA de 21%, stadiul pe care îl accepți (bloc recepționat sau în construcție) și zona. Pe Lacheie.ro poți publica gratuit o cerere la /adauga-cerere, cu tipul de locuință, zona, bugetul și numărul de camere. Contul, căutarea și cererile sunt gratuite pentru cumpărători și chiriași. Agențiile citesc cererile și pot răspunde cu o ofertă din portofoliul lor, iar tu primești notificare. Poți compara și apartamentele listate, de exemplu apartamentele de vânzare din București.

Dacă vinzi o locuință, anunțul tău este pus automat în legătură cu cererile compatibile; detaliile sunt pe pagina pentru proprietari. Agențiile găsesc cererile cumpărătorilor pe pagina pentru agenții.

Întrebări frecvente

Creșterea de 15,1% înseamnă că s-au construit cu 15% mai multe locuințe?

Nu. Este creșterea volumului tuturor lucrărilor de construcții, inclusiv drumuri, hale și reparații, la prețuri constante. Locuințele terminate au crescut cu 29,9% în primul semestru 2026, iar locuințele din autorizațiile noi au scăzut cu 2,0% în primele nouă luni. Cifra de 15,1% este provizorie și poate fi revizuită în comunicatul din 18 decembrie 2026.

De ce INS spune 13,2% sau 14,3% pentru septembrie, iar Eurostat 13,1%?

Pentru că folosesc serii diferite: INS publică seria brută (13,2%) și seria ajustată după zile lucrătoare și sezonalitate (14,3%), iar Eurostat compară țările pe seria ajustată numai după calendar (13,1%). Toate trei vin din aceleași date raportate de INS. Pentru comparații între țări, folosește cifra Eurostat.

De ce scad autorizațiile pentru case, dar cresc cele pentru blocuri?

În ianuarie–septembrie 2026, locuințele din casele autorizate au scăzut cu 15,4%, iar cele din clădirile cu două sau mai multe locuințe au crescut cu 7,3%. Datele nu spun motivul. Un singur element este sigur, și ține de metodă: din 25 august 2026, o parte din casele din mediul rural se pot construi pe bază de notificare, pe care INS o raportează separat. Asta nu explică scăderea din ianuarie–iulie, de dinainte de Cod, când locuințele din casele autorizate erau deja cu 11,4% sub 2025, iar alte cauze posibile, precum costul construcției sau finanțarea, nu sunt măsurate de această statistică.

Se mai poate cumpăra o locuință nouă cu TVA de 9%?

Nu pentru livrările de după 30 septembrie 2026. Diferența de cotă se mai poate recupera doar prin restituirea prevăzută pentru cine a cumpărat cu 21% între 1 august 2026 și intrarea în vigoare a Legii nr. 161/2026, dacă îndeplinea condițiile. Cota de 11% rămâne doar pentru locuințele de politică socială, iar TVA de 11% pentru tinerii sub 35 de ani este un proiect nevotat.

Ce înseamnă clasa de consecințe pentru garanția apartamentului meu?

Din 25 august 2026, clasele de consecințe înlocuiesc vechile categorii de importanță și se stabilesc după urmările unei avarii: vieți, pagube, patrimoniu, efecte sociale și de mediu (art. 370). Garanția minimă depinde de clasă: 5 ani pentru CC3 și CC4, 3 ani pentru CC2, 1 an pentru CC1. Întreabă dezvoltatorul în ce clasă e încadrată clădirea și cere perioada din contractul cu constructorul. Separat, răspunderea pentru vicii ascunse ține 10 ani de la recepție, iar pentru structură toată viața clădirii.

Vor scădea prețurile apartamentelor noi în 2027?

La 20 noiembrie 2026, nicio statistică oficială nu indică o scădere. Ultimul indice, pentru trimestrul II 2026, arată +12,8% la locuințele noi într-un an. De urmărit sunt locuințele terminate în trimestrul III, indicele prețurilor pe trimestrul III, autorizațiile lunare și costul construcțiilor. Dacă livrările vor crește mai repede decât cererea, un prim semn ar putea apărea în marja de negociere la blocurile deja terminate, înainte să apară în indicii oficiali.

Material informativ, nu consultanță juridică sau fiscală. Informațiile reflectă situația verificată la 20 noiembrie 2026.

Surse și metodologie

Analiza folosește datele disponibile la data publicării. Scenariile prezentate nu reprezintă garanții privind evoluția pieței.