Tranzacțiile imobiliare în 2026: ce arată datele ANCPI după atacul de la Cadastru

Ideile principale

• În octombrie 2026 s-au vândut 55.687 de imobile, cu 4,8% mai puține decât în octombrie 2025, iar ipotecile au scăzut cu 18,6%, la 27.746.
• ANCPI numără imobile vândute, nu contracte și nu locuințe: în cifră intră apartamente, case și terenuri, așa că nu o folosi ca număr de familii mutate.
• Trimestrul III a fost deformat de atacul cibernetic din 14 iulie și de o bază umflată: 108.437 de imobile vândute, cu 37,9% sub trimestrul III 2025, când iulie avusese un vârf de 66.013 înaintea creșterii TVA.
• Blocajul a lovit termenul pentru TVA de 9% la locuințe. Legea 161/2026 l-a mutat la 30 septembrie 2026 și permite restituirea diferenței pentru cine a plătit cota standard între 1 august și intrarea legii în vigoare.
• Pe primele zece luni, calculul nostru din comunicatele ANCPI dă 436.781 de imobile vândute, cu aproximativ 16% sub aceeași perioadă din 2025.
• Mai puține tranzacții nu au adus prețuri mai mici: Eurostat arată pentru România o creștere de 12,1% a prețurilor locuințelor în trimestrul II 2026 față de anul anterior.

Se vând mai puține imobile în România în 2026? Da. Octombrie, prima lună de după termenul fiscal din 30 septembrie, a adus 55.687 de imobile vândute, cu 2.815 mai puține decât în octombrie 2025. Ipotecile au scăzut mult mai repede, cu 18,6%. Pe tot anul, imaginea este însă deformată de o întâmplare fără precedent: un atac cibernetic a oprit sistemul de carte funciară timp de aproape o lună, exact înaintea unui termen fiscal care a împins mii de cumpărători spre notar.

Articolul explică ce numără Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), cum au evoluat vânzările și ipotecile în 2025 și 2026, pe țară și pe orașe, ce s-a întâmplat după 14 iulie și ce înseamnă cifrele pentru cine vinde, cumpără sau lucrează în imobiliare. Datele sunt cele publicate până la 11 noiembrie 2026.

Octombrie 2026, în cifre

Comunicatul ANCPI din 6 noiembrie 2026 dă trei repere pentru luna trecută:

Față de septembrie, vânzările au scăzut cu 2.666 de imobile, adică aproximativ 4,6%. Comparația cu septembrie trebuie făcută cu grijă: septembrie a cuprins probabil și o parte din tranzacțiile amânate de blocajul din vară, iar 30 septembrie 2026 a fost ultima zi pentru unele locuințe cu TVA de 9%.

Bucureștiul a avut 11.086 de imobile vândute, aproape 20% din totalul național, și 5.095 de ipoteci, aproximativ 18% din total. Pentru a pune luna în context, Financiarul amintește că în septembrie 2025 fuseseră 30.660 de ipoteci: baza din octombrie 2025, de 34.084, era deja o lună puternică.

Ce numără ANCPI și ce nu

ANCPI publică numărul de imobile vândute, înregistrate în sistemul de cadastru și carte funciară, și numărul de ipoteci înscrise. Comunicatul precizează că vânzările privesc case, terenuri și apartamente. De aici vin trei limite de citire:

1. Imobile, nu locuințe. Un teren agricol vândut în Dolj și un apartament din București intră în același total. În octombrie, de exemplu, ANCPI raportează separat 715 terenuri agricole vândute în Dolj, 645 în Arad și 500 în Ialomița.
2. Imobile, nu contracte. Statistica numără imobilele, nu actele semnate la notar și nici familiile care s-au mutat.
3. Înregistrare, nu semnare. Cifra reflectă operațiunile din sistemul de carte funciară. Când sistemul se oprește, ca în iulie și august 2026, decalajul dintre semnare și înregistrare deformează lunile.

Ipotecile au propriile capcane. O ipotecă este garanția înscrisă pe un imobil pentru o datorie; ea nu este același lucru cu un credit nou pentru locuință. Numărul ipotecilor nu arată câți oameni au cumpărat cu bani împrumutați și nu spune nimic despre dobânzi sau despre ratele celor care au deja credit.

Pentru prețuri, ANCPI nu este sursa potrivită. Indicele oficial este cel publicat de INS și de Eurostat, pe care îl găsești mai jos. Iar pentru imaginea de ansamblu a pieței, cu prețuri, ofertă și scenarii, vezi analiza noastră despre piața imobiliară din România în 2026.

Unde s-au vândut imobilele în octombrie

Clasamentul pe județe și pe reședințele de județ arată unde se concentrează lichiditatea:

Datele pentru reședințele cu cele mai puține vânzări sunt relatate de Digi24 pe baza aceluiași comunicat.

Două observații pentru cine folosește clasamentul. Prima: Tulcea apare pe locul 2 la ipoteci, înaintea Ilfovului, deși nu este în primele trei la vânzări. Statistica ipotecilor include și garanții care nu țin de cumpărarea unei locuințe, așa că un asemenea salt local nu se citește ca boom al creditelor imobiliare fără explicația ANCPI.

A doua: valorile foarte mici trebuie citite cu prudență. Teleormanul apare cu 32 de imobile vândute în octombrie, iar în iunie 2026 avea, potrivit datelor ANCPI relatate de Forbes, doar 20. Comunicatele nu explică aceste niveluri. Până la o explicație oficială, nu le folosi ca dovadă a unei piețe locale prăbușite.

Bucureștiul ține constant o cincime din piață

Dacă pui una lângă alta lunile pentru care există date publice, ponderea Capitalei este remarcabil de stabilă:

Sursele sunt comunicatele citate în acest articol: datele din decembrie 2025, cele din iunie și trimestrul III și comunicatul din noiembrie.

Două lucruri reies de aici. Primul: Bucureștiul și Ilfovul împreună au trecut în octombrie de 26% din imobilele vândute în țară, deci o mișcare a pieței din Capitală se vede imediat în totalul național. Al doilea: Timișul este constant a treia sau a doua piață, înaintea Clujului și a Iașului; în octombrie, Timișoara a fost și prima reședință de județ, cu 1.186 de imobile.

Pentru agenții, ponderea arată unde se concentrează volumul. Pentru cumpărători, ea are o limită: un total pe județ amestecă apartamentele din oraș cu terenurile din comune. În decembrie 2025, de exemplu, municipiul Timișoara a avut 1.213 vânzări, iar Cluj-Napoca 1.129, adică mult sub totalurile județelor.

Ipotecile scad mai repede decât vânzările

În octombrie, vânzările au scăzut cu 4,8%, iar ipotecile cu 18,6%. În trimestrul III, diferența a fost inversă: vânzările au coborât cu 37,9%, ipotecile cu 27,8%. Seriile se mișcă diferit pentru că măsoară lucruri diferite.

Câteva explicații posibile, niciuna confirmată de ANCPI: o parte dintre ipoteci privesc refinanțări sau garanții pentru alte datorii decât cumpărarea; unele tranzacții cu credit au fost amânate de blocajul din vară și s-au înregistrat concentrat în septembrie; iar un cumpărător poate plăti integral fără credit. Ce poți spune sigur din cifre: în octombrie 2026 s-au înscris cu 6.338 de ipoteci mai puține decât în octombrie 2025.

Pentru cumpărătorul cu credit, cifra națională contează mai puțin decât oferta concretă. Costul creditului în lei depinde de indicele la care e legată dobânda și de marja băncii; dacă vrei să înțelegi mecanismul, ghidul nostru despre ROBOR și rata la credit explică indicii și ce poți negocia.

Atacul cibernetic din 14 iulie și luna pierdută

Marți, 14 iulie 2026, toate sistemele informatice ale ANCPI au căzut, inclusiv e-mailul instituției și aplicația de cadastru și carte funciară e-Terra. A doua zi, ANCPI a confirmat atacul, l-a numit cea mai amplă întrerupere tehnică din istoria instituției și a afirmat că datele „sunt în siguranță și nu au fost compromise”. Estimarea inițială era că e-Terra nu va funcționa până la finalul acelei săptămâni.

A durat mult mai mult. Potrivit cronologiei din documentele Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC), reconstituită de Forbes la 3 septembrie 2026:

• accesul inițial al atacatorului ar fi avut loc la 10 iulie, ora 15:23; data se bazează pe capturile publicate chiar de atacator, pentru că ANCPI nu avea un server centralizat de jurnale;
• incidentul a fost detectat la 14 iulie, ora 05:45, adică după 86 de ore;
• a fost raportat DNSC în aceeași zi, la 18:41, iar DNSC a ajuns la sediul ANCPI pe 15 iulie, la ora 08:00.

Aici apare disputa. O anexă tehnică DNSC din 22 iulie, publicată ulterior de presă, descrie extragerea unor cantități mari de informații din baza de date a conturilor, pe baza dovezilor furnizate de atacator. ANCPI a răspuns că documentul era o anexă nedestinată publicării, nu raportul final. La 2 septembrie, raportul tehnic final nu fusese încă emis. Afirmațiile atacatorilor, inclusiv că ar deține date ale cetățenilor, nu au fost confirmate oficial.

Repornirea a fost etapizată. Potrivit ANCPI, activitatea a fost reluată din 11 august, iar în 11–19 august oficiile teritoriale au înregistrat 329.476 de cereri, dintre care 279.242 au fost soluționate. Funcția „Link de plată” din e-Terra a revenit la 20 august, iar alte servicii, între care Registrul de Transcripțiuni și Inscripțiuni, MyEterra, Registrul proprietarilor și Geoportalul, urmau să repornească pe rând.

Ce s-a blocat concret pentru cumpărători și vânzători

Blocajul nu a fost doar o întârziere statistică. Pentru că tot fluxul de cadastru și carte funciară este digital, ANCPI anunța la 17 iulie că nu poate înregistra cereri noi și nici procesa cererile deja depuse. Efectele au mers în lanț:

• Extrasele de carte funciară nu se puteau emite. Fără extras, notarul nu poate autentifica vânzarea, pentru că nu poate verifica proprietarul și sarcinile la zi.
• Intabulările și verificările de sarcini erau suspendate. Cine cumpărase înainte de 14 iulie nu își putea înscrie dreptul de proprietate.
• Ipotecile nu se puteau înscrie. Fără ipoteca înscrisă, băncile nu eliberau banii pentru creditele noi, așa că și tranzacțiile cu credit aprobat stăteau pe loc.

Ce se mai putea face, potrivit unei situații prezentate de Newsweek la 7 august 2026: se puteau semna promisiuni de vânzare, notariale sau sub semnătură privată, dar notarul nu putea verifica în timp real dacă imobilul fusese între timp vândut sau ipotecat. Unele oficii teritoriale primeau dosare pe hârtie și dădeau un număr de înregistrare, urmând ca procesarea să se facă după repornirea e-Terra. Aplicația fusese mutată în cloudul guvernamental și era testată de Serviciul de Telecomunicații Speciale și DNSC, iar oficialii spuneau că datele nu s-au pierdut și că există copii de siguranță.

Riscul pentru cumpărător era cel clasic al perioadelor fără verificare: o promisiune semnată fără un extras la zi lasă loc unor surprize, de la o ipotecă nouă la o a doua vânzare. Pentru vânzător, riscul era un termen ratat dintr-o promisiune sau dintr-o ofertă bancară, fără vina lui.

Costul pentru piață a fost estimat de un broker de credite. Potrivit analizei Ipotecare.ro relatate de Economica.net la 6 august, în trei săptămâni fuseseră amânate tranzacții rezidențiale de peste 1 miliard de euro, între care peste 5.000 de tranzacții cu credit ipotecar, de aproximativ 437,5 milioane de euro. Este o estimare a unei părți interesate, nu o statistică oficială.

Termenul pentru TVA de 9% și Legea 161/2026

Blocajul a lovit într-un moment fiscal sensibil. Legea nr. 141/2025 a ridicat cota standard de TVA la 21% de la 1 august 2025 și a păstrat, tranzitoriu, cota de 9% pentru anumite locuințe noi cumpărate de persoane fizice care plătiseră un avans înainte de schimbare. Termenul de livrare pentru această cotă era 31 iulie 2026, iar sistemul de carte funciară a căzut cu două săptămâni înainte.

Parlamentul a reacționat prin Legea nr. 161 din 4 august 2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 642 din aceeași zi și promulgată prin Decretul nr. 712/2026. Legea a permis cumpărarea unei singure locuințe cu TVA de 9% până la 30 septembrie 2026 inclusiv, dacă erau îndeplinite cumulativ condițiile:

• suprafața utilă de cel mult 120 mp, fără anexele gospodărești;
• valoarea, inclusiv terenul, de cel mult 600.000 de lei fără TVA;
• locuința putea fi locuită ca atare la livrare, iar livrarea nu putea depăși 30 septembrie 2026;
• cumpărătorul nu mai achiziționase o locuință cu cotă redusă de TVA din 1 ianuarie 2023, conform registrului ținut pentru aceste achiziții;
• actul cu plata în avans fusese încheiat până la 1 august 2025; pentru cele semnate între 3 și 31 iulie 2025, avansul de 20% trebuia plătit integral până la 31 iulie 2025.

Legea a introdus și o reparație. Cine a cumpărat o astfel de locuință cu cota standard între 1 august 2026 și intrarea legii în vigoare poate cere restituirea diferenței până la 9%, pentru o singură locuință, începând cu 1 octombrie 2026, după procedura stabilită prin ordin al președintelui ANAF.

Miza nu era mică. La plafonul de 600.000 de lei fără TVA, diferența dintre 21% și 9% înseamnă 72.000 de lei, calculul nostru. De aceea, după repornirea e-Terra, notarii și oficiile de cadastru au avut un val de dosare comprimat în august și septembrie. Termenul de 30 septembrie a trecut, iar din 1 octombrie se aplică regula generală din Legea 141/2025, explicată de ANAF Cluj: cota standard de 21% pentru locuințele cumpărate de persoane fizice, cu excepția locuințelor livrate ca parte a politicii sociale, la care se aplică 11%.

Seria 2025–2026: ce se poate compara

ANCPI nu a publicat o serie lunară completă și comparabilă pentru 2026, iar la 11 noiembrie 2026 site-ul instituției afișa doar anunțul din 20 august. Din comunicatele publice, seria arată astfel:

Surse: datele semestrului I, relatate de Forbes la 3 iulie 2026, datele trimestrului III, relatate de Agenda Construcțiilor la 16 octombrie 2026 și comunicatul din noiembrie. Valoarea pentru iunie 2025 și totalurile pe zece luni sunt calculate de noi din aceste cifre.

Câteva repere din aceeași serie:

• în semestrul I 2026, luna cea mai activă a fost martie, cu 53.375 de imobile, iar cea mai slabă ianuarie, cu 24.598;
• în iunie 2026 s-au înscris 32.663 de ipoteci;
• iulie și august 2026 au însumat, după calculul nostru, 50.084 de imobile, mai puțin decât media unei singure luni din trimestrul III 2025, de aproximativ 58.200;
• în trimestrul III 2026, Bucureștiul a avut 20.298 de imobile vândute, aproximativ 18,7% din total, Timișul 7.517 și Ilfovul 7.231;
• la ipoteci, în același trimestru, Bucureștiul a avut 11.604, Timișul 6.038 și Ilfovul 5.829;
• terenurile agricole au însumat 3.086 de vânzări în trimestrul III, cele mai multe în Timiș (1.267), Buzău (932) și Dolj (887).

Pentru comparația anuală, în tot anul 2025 s-au vândut 628.356 de imobile, cu aproape 15.000 mai puține decât în 2024. Decembrie 2025 a avut 56.203 vânzări și 39.508 ipoteci. Ca să egaleze totalul din 2025, ultimele două luni din 2026 ar trebui să adune peste 190.000 de imobile, de circa 1,8 ori cât au adunat noiembrie și decembrie 2025 împreună (aproximativ 106.000, calculul nostru). Anul 2026 se va încheia, practic sigur, sub 2025.

De ce scăderea de 37,9% exagerează: baza din 2025 era umflată

Comparația trimestrului III ascunde un efect de bază. În iulie 2025, cumpărătorii s-au grăbit să semneze înainte ca TVA-ul la locuințele noi să urce de la 9% la 21%, la 1 august 2025. Potrivit datelor relatate atunci, iulie 2025 a avut 66.013 imobile vândute, iar august 2025 a coborât la 53.433, cu 12.580 mai puțin. Ipotecile din iulie 2025 au fost 34.761, cu peste 4.200 mai multe decât în iulie 2024.

Cele trei luni de ipoteci din 2025 adună exact 95.788, cât raportează ANCPI pentru trimestrul III 2025, ceea ce confirmă că cifrele lunare sunt coerente.

Citite așa, datele spun două lucruri. Iulie și august 2026 au fost, împreună, cu aproximativ 58% sub iulie și august 2025: aici se văd atât blocajul, cât și baza umflată. Septembrie 2026 a fost însă cu aproximativ 5,6% peste septembrie 2025, după calculul nostru, pentru că atunci s-au recuperat o parte din tranzacțiile amânate și s-au grăbit cumpărătorii cu termen de TVA la 30 septembrie.

Concluzia practică: scăderea reală a pieței din 2026 este mai mică decât sugerează trimestrul III și mai apropiată de cea din prima jumătate a anului, de aproximativ 5,6%, și de cea din octombrie, de 4,8%.

Ipotecile au o traiectorie mai abruptă. În ianuarie 2026 s-au înscris 14.830, cu 5.855 mai puține decât în ianuarie 2025, iar în octombrie 27.746, cu 6.338 mai puține. Între ele, iunie a avut 32.663.

Ce spun prețurile: mai puține vânzări, prețuri mai mari

Scăderea volumului nu a adus ieftiniri. Datele Eurostat pentru indicele prețurilor locuințelor, actualizate la 1 octombrie 2026, arată pentru România:

Indicele românesc, cu baza 2015 = 100, a ajuns la 182,04 în trimestrul II 2026, față de 168,56 media Uniunii. Indicele măsoară prețurile locuințelor efectiv tranzacționate, nu prețurile cerute din anunțuri.

De ce cresc prețurile când scad tranzacțiile? Explicațiile nu se pot demonstra doar din aceste serii, dar câteva sunt plauzibile: oferta nouă se reduce, proprietarii fără presiune de vânzare nu coboară prețul, iar trimestrul II a inclus grăbirea cumpărărilor înaintea termenului de TVA. Pe partea de ofertă, INS arată 24.016 autorizații pentru clădiri rezidențiale în primele nouă luni din 2026, cu 15,5% mai puține decât în 2025. Locuințele autorizate acum sunt o parte din oferta anilor următori.

Bunurile viitoare: 591 de operațiuni după Legea 207/2025

Comunicatul din noiembrie include o categorie nouă: 591 de operațiuni de înscriere și recepție a bunurilor viitoare, făcute în baza Legii nr. 207/2025. ANCPI descrie scopul legii ca asigurarea transparenței și siguranței juridice a promisiunilor de vânzare pentru locuințele care urmează să fie construite. Cele mai multe cereri au venit din București (109), Ilfov (102) și Timiș (82).

Cunoscută ca „Legea Nordis”, ea a intrat în vigoare la 11 decembrie 2025, iar prevederile despre cadastru se aplică din 8 martie 2026. De aceea seria acestor operațiuni este nouă și nu are încă o bază de comparație. Legea leagă promisiunea de vânzare de înscrierea autorizației de construire în cartea funciară și obligă notarul să ceară notarea promisiunii.

Pentru cumpărătorul pe plan, cifra arată că mecanismul este folosit, nu că toate proiectele îl folosesc. Ce verifici concret înainte de avans, de la rezervare la contul dedicat proiectului, este explicat în ghidul nostru despre verificările înainte de avans la un proiect rezidențial.

Ce înseamnă pentru vânzători

Pentru proprietarul care vinde, scăderea volumului înseamnă de regulă mai puțini cumpărători activi într-o lună, nu neapărat un preț mai mic. Cifrele de mai sus sugerează trei lucruri practice:

• Timpul. Dacă piața locală are mai puține tranzacții, bugetează mai mult timp până la vânzare și nu fixa o dată de mutare pe baza unei vânzări neconfirmate.
• Prețul. Indicele Eurostat arată creșteri, dar este o medie națională. Stabilește prețul din comparabile reale din zona ta; metoda este în ghidul despre cum stabilești prețul apartamentului.
• Actele. După blocajul din vară, orice întârziere la cadastru se adaugă la termenele tale. Extrasul de carte funciară și documentele imobilului pregătite din timp scurtează drumul; lista este în ghidul actele necesare pentru vânzare.

Vânzarea are și un cost fiscal care nu ține de ANCPI: impozitul pe venitul din transfer, calculat de notar. Cât plătești, în funcție de cât timp ai deținut locuința, explicăm în articolul despre impozitul la vânzarea unei locuințe.

Ce înseamnă pentru cumpărători

Pentru cumpărător, o lună cu mai puține tranzacții nu garantează negocieri mai ușoare. Indicele prețurilor a accelerat tocmai în trimestrul în care volumul a scăzut. Ce poți folosi în schimb:

• Ritmul ofertelor din zona ta. Dacă aceeași locuință stă luni de zile la vânzare, ai argument de negociere; media națională nu îți dă unul.
• Termenele de credit. Oferta bancară are o valabilitate. Dacă un nou blocaj tehnic sau administrativ întârzie înscrierea, discută cu banca și cu notarul ce se întâmplă cu termenele din promisiune.
• TVA-ul la locuințele noi. Din 1 octombrie 2026 nu mai există fereastra de 9% pentru persoanele fizice cu antecontracte din 2025, iar prețul cu TVA trebuie comparat pe aceeași bază.
• Restituirea. Dacă ai cumpărat între 1 august 2026 și intrarea în vigoare a Legii 161/2026 cu cota standard, verifică dacă te încadrezi la restituirea diferenței.

Ce înseamnă pentru agenții și investitori

Pentru agenții, 2026 este un an cu volum mai mic, deci cu mai puțini clienți gata de tranzacție într-o lună. Datele arată și unde rămâne lichiditatea: București, Ilfov, Timiș, Constanța și Iași. Comisioanele se câștigă însă local, pe tipuri de imobile, iar statistica ANCPI nu desparte apartamentele de terenuri.

Pentru investitorul mic, combinația „mai puține tranzacții, prețuri în creștere” înseamnă un randament din chirie mai greu de obținut la cumpărare. Concluzia nu este nici „cumpără acum”, nici „așteaptă”, ci calculul pe proprietatea concretă: preț, chirie realistă, costuri și perioade fără chiriaș.

Dacă sistemul de carte funciară se oprește din nou

Vara lui 2026 a arătat că un incident tehnic poate opri o tranzacție la fel de sigur ca un refuz al băncii. Câteva lucruri pe care le poți discuta cu notarul și cu banca înainte de semnare, fără să fie sfaturi juridice pentru cazul tău:

La locuințele noi, legea cere deja notarea promisiunii, iar verificările complete înainte de avans sunt în ghidul despre proiectele rezidențiale menționat mai sus. La locuințele vechi, extrasul la zi și termenele realiste în promisiune sunt cea mai simplă protecție.

Cum citești singur următoarele comunicate

Ca să nu repeți greșelile frecvente, verifică de fiecare dată:

1. Comparația potrivită. O lună se compară cu aceeași lună din anul anterior; comparația cu luna precedentă este afectată de sezon și de termene fiscale.
2. Baza. Octombrie 2025 a avut 34.084 de ipoteci, iar septembrie 2025 doar 30.660. O scădere procentuală mare poate veni dintr-o bază mare.
3. Ce numără. Imobile vândute, nu locuințe; ipoteci înscrise, nu credite noi.
4. Evenimentele tehnice. Lunile iulie–septembrie 2026 sunt deformate de blocaj. Pentru tendință, folosește perioade mai lungi.
5. Prețul separat. Pentru prețuri folosește indicele INS sau Eurostat, nu volumul ANCPI.
6. Valorile anormale. Un județ cu 20 sau 32 de vânzări într-o lună cere explicația instituției înainte de concluzii.

Dicționar pentru comunicatele ANCPI

• Imobil vândut. Unitatea numărată de ANCPI: un apartament, o casă sau un teren pentru care s-a înregistrat o vânzare. Nu este un contract și nu este o familie.
• Ipotecă. Garanția înscrisă pe un imobil pentru o datorie. Statistica nu desparte creditele pentru cumpărare de refinanțări sau de alte garanții.
• Carte funciară. Registrul public în care apar proprietarul, imobilul și sarcinile lui. Este evidența pe care notarul și banca o verifică înainte de semnare.
• Extras de carte funciară. Documentul care arată situația la zi a imobilului; fără el, notarul nu autentifică vânzarea.
• Intabulare. Înscrierea dreptului de proprietate al cumpărătorului în cartea funciară, după semnare.
• Bun viitor. Locuința care urmează să fie construită; Legea 207/2025 a introdus pentru ea operațiuni de înscriere și recepție, numărate separat în comunicat.
• e-Terra. Aplicația prin care oficiile teritoriale de cadastru (OCPI) procesează cererile; oprirea ei din iulie 2026 a blocat tot fluxul.
• OCPI. Oficiul de cadastru și publicitate imobiliară al fiecărui județ, unde se depun și se soluționează cererile.

Ce urmează

Datele de publicare pentru ANCPI și Eurostat sunt estimate după ritmul din 2026; verifică anunțurile instituțiilor. Pentru detaliile atacului, singurul document cu valoare de concluzie va fi raportul final, nu anexele publicate în presă.

Următorul pas, cu Lacheie.ro

Dacă vrei să cumperi sau să închiriezi, poți publica gratuit o cerere pe Lacheie.ro: spui ce cauți, în ce zonă și în ce buget, iar proprietarii și agențiile îți pot răspunde cu oferte potrivite. Într-o piață cu mai puține tranzacții, o cerere clară îi ajută pe vânzători să vadă ce caută cumpărătorii.

Dacă vinzi, pagina pentru proprietari explică cum publici un anunț, iar agențiile găsesc detaliile pe pagina pentru agenții. Dacă vrei să vinzi singur, ghidul despre vânzarea fără agenție arată pașii până la notar.

Întrebări frecvente

Câte locuințe s-au vândut în România în octombrie 2026?

ANCPI nu publică numărul de locuințe, ci numărul de imobile vândute: 55.687 în octombrie 2026. În cifră intră apartamente, case și terenuri. Pentru locuințe separat nu există o cifră oficială lunară în comunicat.

De ce au scăzut ipotecile cu 18,6%, iar vânzările doar cu 4,8%?

Cele două serii măsoară lucruri diferite. Ipotecile includ garanții pentru diverse datorii, nu doar credite pentru cumpărare, iar octombrie 2025 a fost o bază ridicată, de 34.084. Comunicatul nu desparte ipotecile după scop, deci nu poți deduce câți cumpărători au renunțat la credit.

Atacul cibernetic a afectat datele din cartea funciară?

ANCPI a afirmat la 15 iulie 2026 că datele sunt în siguranță și nu au fost compromise. O anexă tehnică DNSC publicată de presă descrie extragerea unor informații din baza de date a conturilor, pe baza dovezilor atacatorului. Raportul final nu fusese emis la 2 septembrie 2026.

Mai pot cumpăra o locuință nouă cu TVA de 9%?

Nu în regimul tranzitoriu pentru persoane fizice: termenul prelungit prin Legea 161/2026 a expirat la 30 septembrie 2026. Legea a prevăzut cota de 9%, tot până la 1 octombrie 2026, și pentru clădirile livrate primăriilor pentru locuințe cu chirie subvenționată.

Am plătit TVA de 21% la începutul lui august 2026. Pot recupera diferența?

Poți, dacă locuința și achiziția îndeplinesc condițiile Legii 161/2026: o singură locuință, cel mult 120 mp utili, cel mult 600.000 de lei fără TVA, antecontract cu avans încheiat până la 1 august 2025 și cumpărare între 1 august 2026 și intrarea legii în vigoare. Cererea se depune din 1 octombrie 2026, după procedura ANAF.

Scăderea tranzacțiilor înseamnă că prețurile vor scădea?

Nu automat. Eurostat arată pentru România o creștere anuală de 12,1% în trimestrul II 2026, într-o perioadă în care volumul scădea. Prețurile depind de ofertă, de costul creditului și de veniturile cumpărătorilor, nu doar de numărul de tranzacții.

Unde găsesc datele ANCPI dacă site-ul nu funcționează?

La 11 noiembrie 2026, site-ul ANCPI afișa doar anunțul din 20 august. Comunicatul pentru octombrie a fost difuzat prin agenția Agerpres, iar anunțurile despre repornirea sistemelor prin site-ul Guvernului; de acolo le-am preluat și noi.