Scutirea de impozit pentru locuința unică: ce prevede propunerea B643/2026 și cine s-ar califica

Propunerea B643/2026, înregistrată la Senat pe 17 noiembrie, ar scuti de impozit locuința unică de domiciliu din 2028. Dosarul arată stadiul, condițiile, cine s-ar califica pe zece situații, cum se compară plafoanele cu grila notarilor, cât plătești acum și ce facilități poți cere deja.

Lacheie.ro30 min citire
Poarta de lemn a unei case de la țară, cu o cutie poștală pe gard și o curte cu pomi desfrunziți în spate, în lumina caldă a unei după-amiezi de toamnă.
Imagine ilustrativă generată cu AI.

Ideile principale

  • Scutirea de impozit pentru locuința unică este, la 20 noiembrie 2026, doar o propunere: B643/2026, înregistrată la Senat pe 17 noiembrie, fără avize, fără raport de comisie și fără vot.
  • Dacă ar fi adoptată, s-ar aplica din anul fiscal 2028, numai la cerere, depusă până la 31 martie, cu o declarație autentică a fiecărui proprietar.
  • Condițiile sunt stricte: domiciliul la adresa locuinței, rezidența fiscală în România și nicio altă locuință în țară sau în străinătate, nici acum, nici în ultimii cinci ani. Contează și o cotă moștenită, oricât de mică.
  • În coproprietate, un singur coproprietar care nu îndeplinește condițiile anulează scutirea pentru toată locuința.
  • Plafoanele, de 350.000 de euro pentru apartament și 400.000 de euro pentru casă cu teren, se compară cu valorile minime din studiile notarilor. Puține apartamente le depășesc, dar la sat limita de 1.500 mp de teren poate exclude o gospodărie ieftină.
  • Până atunci plătești impozitul după regulile din 2026: 2.677 lei/mp, coeficientul localității și cota consiliului local. Pentru un apartament de 52 mp utili în zona A a Bucureștiului ies aproximativ 507 lei pe an.
  • O propunere asemănătoare, din 2025, a fost respinsă de Senat, iar CES și Guvernul au dat avize negative. Argumentele lor, echitatea fiscală și veniturile primăriilor, se aplică și noii propuneri.

Nu, în România nu există, la 20 noiembrie 2026, o scutire de impozit pe clădiri pentru cine are o singură locuință. Există o propunere legislativă, B643/2026, înregistrată la Senat pe 17 noiembrie 2026 de zece deputați. Ea ar scuti de impozitul pe clădiri și de impozitul pe teren apartamentul sau casa în care proprietarul își are domiciliul, dacă acesta nu mai deține nicio altă locuință, în țară sau în străinătate, și dacă locuința intră sub anumite plafoane de valoare și de teren. Scutirea s-ar cere la primărie și s-ar aplica cel mai devreme din 2028, dacă Parlamentul adoptă propunerea. Până atunci, impozitul pe 2026 și pe 2027 se plătește după regulile actuale.

Dosarul de mai jos e scris pentru proprietarii de apartamente și de case și pentru cine cumpără prima locuință. Găsești ce prevede textul, în ce stadiu este, cine s-ar califica pe situații concrete, cum se compară plafoanele cu valorile notariale din 2026, cât plătești azi și ce facilități poți cere deja. Explicăm și de ce Guvernul, Consiliul Economic și Social și comisiile Senatului s-au opus unei scutiri asemănătoare în 2025.

Unde se află propunerea la 20 noiembrie 2026

Fișa de pe site-ul Senatului arată o propunere legislativă pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu numărul B643/2026. Inițiatorii sunt nouă deputați SOS România și o deputată UPR, Mariana Vârgă. Adresa de înaintare este semnată de deputata SOS Ana-Marcela Baș.

Stadiul, la 20 noiembrie 2026:

  • Înregistrare: 17 noiembrie 2026, „înregistrat la Senat pt. dezbatere”. Este singura etapă consemnată în fișă.
  • Prima cameră: Senatul. Nu există încă un număr de înregistrare la Camera Deputaților.
  • Avizul Consiliului Legislativ: lipsește. Nu există nici punctul de vedere al Guvernului, nici raport de comisie, nici vot.
  • Procedura de urgență: nu. Inițiatorii scriu că nu o cer.
  • Consultare publică: fișa arată două opinii trimise de persoane interesate.

În adresă, inițiatorii cer avizele Consiliului Legislativ și ale Consiliului Economic și Social, punctul de vedere al Guvernului și informații despre implicațiile financiare, în baza art. 111 alin. (1) din Constituție.

Drumul următor este fixat de art. 75 din Constituție. Senatul este prima cameră pentru propunerile care nu sunt în lista rezervată Camerei Deputaților, iar cealaltă cameră „va decide definitiv”. Pentru o propunere asemănătoare din 2025, Camera Deputaților apare ca for decizional. Prima cameră are 45 de zile, sau 60 pentru coduri și legi complexe. Dacă termenul trece fără vot, propunerea se consideră adoptată. La 20 noiembrie, fișa nu are completat un termen de adoptare.

Scutirea nu e lege și nu produce efecte. Până la votul final, nimeni nu o poate cere. Soarta ei depinde de avize, de comisii și de două voturi.

Ce prevede textul, punct cu punct

Forma inițiatorului introduce în Codul fiscal două articole noi. Art. 456^1 se numește „Scutirea locuinței unice de domiciliu” și privește impozitul pe clădiri. Art. 464^1 scutește terenul aferent. Guvernul ar avea 90 de zile să modifice normele metodologice, iar art. III fixează aplicarea „începând cu anul fiscal 2028”.

ElementCe prevede propunerea
Ce se scuteșteApartamentul sau casa din România, proprietatea unor persoane fizice, folosită ca domiciliu
Data la care se verifică31 decembrie a anului dinaintea celui pentru care ceri scutirea
Domiciliu și rezidențăFiecare proprietar are domiciliul la adresa locuinței și este rezident fiscal în România
Alte locuințeNiciun proprietar nu deține altă locuință, singur sau în coproprietate, în România sau în străinătate
IstoricNiciun proprietar n-a deținut altă locuință în ultimii 5 ani, cu o excepție pentru locuința înlocuită
Plafon apartament350.000 de euro, inclusiv cota indiviză de teren și părțile comune
Plafon casă400.000 de euro pentru casă și teren, evaluate împreună
Teren la casăCel mult 500 mp în mediul urban și 1.500 mp în mediul rural
Cum se obțineCerere la organul fiscal local, până la 31 martie inclusiv
DurataSe păstrează fără cerere anuală, cât timp condițiile sunt îndeplinite
CumulNu se cumulează cu alte scutiri pentru aceeași obligație

Expunerea de motive spune că scutirea ar fi obligatorie, deci acordată prin lege, nu prin hotărârea consiliului local. Textul nu cere cetățenia română. Inițiatorii recunosc că plafoanele sunt „opțiuni de politică fiscală” și că trebuie evaluată distribuția reală a proprietăților.

Ce înseamnă „altă locuință” și regula celor cinci ani

Textul definește larg „altă locuință”: o casă, un apartament sau altă unitate locativă distinctă, deținută singur sau în coproprietate, „inclusiv dobândită prin moștenire”. O cotă-parte dintr-o altă locuință contează „indiferent de mărimea cotei”. O optime dintr-o casă bătrânească moștenită la țară te scoate, deci, din scutire.

Regula celor cinci ani privește și trecutul. La 31 decembrie a anului anterior, verifici dacă în ultimii cinci ani ai mai deținut și altă locuință decât cea pentru care ceri scutirea. Dacă ai vândut un apartament moștenit în 2027, rămâi în afara scutirii până trec cinci ani de la vânzare.

Excepția privește doar mutarea dintr-o casă în alta. Vechea locuință de domiciliu, vândută ca s-o înlocuiești cu cea nouă, nu se socotește „altă locuință” dacă le-ai deținut pe amândouă cel mult 12 luni. Mai e o condiție: la 31 decembrie, vechea locuință trebuie să fie deja vândută. Cine cumpără în martie și vinde vechiul apartament în ianuarie anul următor ratează scutirea pentru un an, chiar dacă a stat în limita celor 12 luni.

Excepția nu acoperă locuința moștenită și nici apartamentul cumpărat ca investiție și vândut ulterior. Pentru ele contează regula de cinci ani.

Coproprietatea: un singur coproprietar poate bloca scutirea

Condițiile se verifică pentru fiecare proprietar și coproprietar. Textul spune că, în coproprietate, scutirea se acordă pentru întreaga locuință numai dacă toți coproprietarii îndeplinesc condițiile. Altfel, nu se acordă nici pentru cotele celor care le îndeplinesc.

Cazul tipic este cuplul. Doi soți dețin împreună apartamentul în care locuiesc. Dacă unul dintre ei are o cotă dintr-o casă moștenită, niciunul nu primește scutirea. Același efect îl are un frate coproprietar care locuiește în altă parte: nu are domiciliul la adresă, deci nu îndeplinește condițiile, iar scutirea cade pentru toți.

Regula diferă de cea a scutirilor care există deja. Pentru veteranii de război, de exemplu, art. 456 alin. (5) din Codul fiscal acordă scutirea pentru toată clădirea deținută cu soțul sau soția și o refuză doar pentru cota terților. Propunerea B643/2026 nu are o astfel de soluție intermediară.

Plafonul de valoare: cum s-ar stabili

Valoarea locuinței nu ar fi evaluată individual. Organul fiscal local ar folosi studiul de piață al camerei notarilor publici din zonă, valabil la 1 ianuarie al anului pentru care ceri scutirea, cu categoria, suprafețele și coeficienții din studiu. Nu ți s-ar cere un raport de evaluare pe banii tăi. Dacă studiul nu are date pentru locuința ta, primăria cere lămuriri camerei notarilor și nu poate respinge cererea doar pentru că lipsește o evaluare.

Plafonul în lei se calculează cu cursul BNR comunicat pentru 1 octombrie al anului precedent. Pentru o ilustrare, la cursul de 5,2777 lei pentru 1 octombrie 2026, plafoanele ar fi:

  • apartament: 350.000 × 5,2777 = 1.847.195 lei;
  • casă cu teren: 400.000 × 5,2777 = 2.111.080 lei.

Pentru 2028 s-ar folosi cursul din 1 octombrie 2027. Un leu mai slab ridică plafonul în lei. Pentru comparație, la 20 noiembrie 2026 cursul era 5,3482.

La case se adună valoarea casei și a terenului, fără să numeri terenul de două ori. La apartament, plafonul include cota indiviză de teren și părțile comune.

Inițiatorii notează că valoarea minimă din studiile notariale este un reper administrativ și „nu reprezintă în mod necesar prețul de piață”. Plafonul se raportează, deci, la valori de regulă mai mici decât prețurile din tranzacții. Aceleași studii servesc ca bază minimă și la impozitul plătit când vinzi o locuință.

Cât valorează locuințele în studiile notarilor din 2026

Studiile pentru 2026 au structuri diferite. La București, studiul Camerei Notarilor Publici București dă valori în euro pentru un apartament întreg, după zonă, confort, număr de camere, etaj și anul construirii. Volumul 1 pentru apartamente acoperă zonele 4–47. La Cluj, studiul pentru județul Cluj dă lei pe metru pătrat util pentru apartamente și lei pe metru pătrat desfășurat pentru case.

LocuințaValoarea minimă din studiu, 2026Față de plafon
București, zona 35-A3 (Piața Victoriei), confort I sporit, etaj 1–4, bloc după 2011, 3 camere217.000 €sub plafonul de 350.000 €
Aceeași zonă, 4 camere273.590 €sub plafon
Aceeași zonă, 5 camere403.520 € (circa 2,13 mil. lei)peste plafon
București, zona 34-A1, confort I sporit, etaj 1–4, bloc după 2011, 5 camere214.770 €sub plafon
Cluj-Napoca, Centru, apartament peste 70 mp13.800 lei/mp utiltrece de plafon peste aproximativ 134 mp utili
Cluj-Napoca, Zorilor, 75 mp utili12.300 lei/mp, adică 922.500 lei (circa 174.800 €)sub plafon
Cluj-Napoca, zona Baciu (nu comuna), peste 70 mp8.400 lei/mp utiltrece de plafon peste aproximativ 220 mp utili
Satele comunei Florești (Cluj), casă de 120 mp din cărămidă și 2.000 mp de teren264.000 lei casa + 300.000 lei terenul = 564.000 lei (circa 106.900 €)sub plafonul de 400.000 €, dar terenul depășește 1.500 mp

Conversiile folosesc cursul din 1 octombrie 2026. Pentru București am numărat valorile din toate tabelele volumului 1. Din 51.807 valori, doar 22 depășesc 350.000 de euro. Toate sunt apartamente de cinci camere, confort I sporit, în zonele 35 și 46. Volumul 2, cu celelalte zone, nu intră în acest calcul.

Mai e un detaliu. Studiul bucureștean pornește de la suprafața standard a fiecărui tip de apartament. Dacă suprafața utilă reală e cu cel puțin 20% mai mare, valoarea crește cu diferența înmulțită cu prețul unitar al zonei. Un apartament mare de trei sau patru camere poate ajunge, astfel, mai aproape de plafon decât arată tabelul.

În exemplele din tabel, doar apartamentul de cinci camere din zona Piața Victoriei trece de plafon. Pentru celelalte, decisive ar fi condițiile despre domiciliu și despre alte locuințe.

Terenul casei: limita care contează la sat

La case, propunerea pune o limită de suprafață separată de cea valorică: cel mult 500 mp de teren aferent în mediul urban și 1.500 mp în mediul rural. Terenul aferent înseamnă terenul din aceeași carte funciară cu casa sau, dacă e înscris separat, terenul alăturat folosit împreună cu ea ca locuință. La apartamente, limitele de suprafață nu se aplică.

Exemplul din satele comunei Florești arată efectul. Casa de 120 mp și terenul de 2.000 mp valorează în grila notarială 564.000 de lei, adică un sfert din plafonul de 2.111.080 lei. Totuși, ar fi exclusă, pentru că terenul trece de 1.500 mp. Cu 1.400 mp de teren, aceeași gospodărie ar intra și sub plafonul de suprafață, la o valoare de 486.000 de lei.

Textul nu împarte terenul: nu scutește primii 1.500 mp și impozitează restul. Limita privește suprafața totală. Dacă ai o curte mare, verifică în extrasul de carte funciară ce suprafață e înscrisă și dacă grădina are o carte funciară separată.

Cine s-ar califica și cine nu: zece situații

Tabelul aplică textul B643/2026 la situații frecvente. „Da” înseamnă că situația nu încalcă nicio condiție din text. Nu e o garanție, pentru că textul se poate schimba în Parlament.

SituațiaAr primi scutirea?De ce
Soți coproprietari, apartament în Cluj-Napoca, domiciliu acolo, fără alte locuințe de cel puțin 5 aniDaToți coproprietarii îndeplinesc condițiile
Același cuplu, dar soția are 1/6 dintr-o casă moștenită la țarăNuCota moștenită e „altă locuință”, iar în coproprietate cad toți
Proprietar unic care a moștenit în 2026 apartamentul părinților și îl țineNuDeține două locuințe
Același proprietar, după ce vinde apartamentul moștenitNu, încă 5 aniRegula celor cinci ani; excepția nu acoperă moștenirea
Familie care își schimbă locuința și vinde vechiul apartament în 8 luni, înainte de 31 decembrieDaExcepția pentru înlocuire, cel mult 12 luni
Casă de 120 mp cu 2.000 mp de teren într-un satNuTerenul trece de 1.500 mp în mediul rural
Apartament de 5 camere, bloc nou, zona Piața Victoriei din BucureștiNuValoarea notarială, 403.520 €, trece de 350.000 €
Proprietar care locuiește în apartamentul lui, dar are buletinul la părințiNu, până își mută domiciliulDomiciliul trebuie să fie la adresa locuinței
Proprietar care are și un apartament în ItaliaNuContează și locuințele din străinătate
Român care lucrează în Germania, are doar apartamentul din Iași, cu domiciliul acoloDepindeTrebuie să fie rezident fiscal în România, după Codul fiscal și convenția de evitare a dublei impuneri

Ultimul caz e cel mai puțin clar. Codul fiscal, art. 7 pct. 28, consideră rezidentă persoana care îndeplinește cel puțin o condiție: domiciliul în România, centrul intereselor vitale în România sau peste 183 de zile petrecute în țară într-un interval de 12 luni. Propunerea adaugă însă convenția de evitare a dublei impuneri, care poate decide altfel pentru cine lucrează în străinătate.

Pentru cine cumpără prima locuință, regulile sunt favorabile. Dacă n-ai mai avut nicio locuință, cumperi în 2027 și îți muți domiciliul la noua adresă până la 31 decembrie 2027, ai îndeplini condițiile pentru 2028. Cererea ar trebui depusă până la 31 martie 2028.

Cum se calculează impozitul pe locuință în 2026

Scutirea propusă ar anula o sumă care s-a schimbat mult în 2026. Codul fiscal, în forma consolidată la 25 octombrie 2026, calculează impozitul pentru locuința unei persoane fizice așa:

Impozit = suprafața construită desfășurată × valoarea impozabilă pe mp × coeficientul de rang și zonă × (1 − reducerea pentru vechime) × cota locală

  • Suprafața construită desfășurată include balcoanele și logiile. Dacă nu poate fi măsurată pe conturul exterior, cum e cazul apartamentelor, se înmulțește suprafața utilă cu 1,4 (art. 457 alin. (4) și (5)).
  • Valoarea impozabilă este, din 2026, de 2.677 lei/mp pentru o clădire din beton sau cărămidă cu apă, canalizare, electricitate și încălzire și de 1.606 lei/mp dacă lipsește una dintre ele. Pentru pereți din lemn, piatră naturală sau cărămidă nearsă, valorile sunt 803 și 535 lei/mp (art. 457 alin. (2)).
  • Coeficientul merge de la 2,60 (localitate de rang 0, zona A) la 0,90 (rang V, zona D) (art. 457 alin. (6)). Bucureștiul are rangul 0, iar zona A are coeficientul 2,60, a precizat Ministerul Finanțelor într-un comunicat din 10 noiembrie 2015. Zona fiscală a străzii tale o stabilește consiliul local.
  • Reducerea pentru vechime este de 15% pentru clădirile de 50–100 de ani și de 25% peste 100 de ani, după OUG 9/2026 (art. 457 alin. (6^1)).
  • Cota e stabilită de consiliul local între 0,08% și 0,2% și nu poate fi mai mică decât cea din 2025 (art. 457 alin. (1) și (1^1)).

Două reguli vechi au dispărut în 2026, prin Legea 239/2025: reducerea de 0,10 a coeficientului pentru apartamentele din blocurile cu peste trei niveluri și opt apartamente și vechile reduceri de 10%, 30% și 50% pentru vechime, cum arată și fișa de calcul a Primăriei Buzău, citată mai jos. Efectul se vede la București: valoarea pe metru pătrat a urcat de la 1.492 lei în 2025 la 2.677 lei în 2026, cu 79,4% mai mult.

Plata se face în două rate egale, până la 31 martie și 30 septembrie. Dacă plătești tot până la 31 martie, consiliul local poate acorda o bonificație de până la 10% (art. 462). Impozitul pe tot anul îl datorează cine era proprietar la 31 decembrie al anului anterior (art. 461 alin. (1)).

Discuția despre impozitarea la valoarea de piață, amânată pentru 2027, și proiectele primăriilor pentru anul viitor sunt tratate separat în articolul despre impozitul pe locuință în 2027.

Trei calcule: cât plătești acum și cât ar valora scutirea

Calculele folosesc reguli publicate de primării și valorile din Codul fiscal. Sunt ilustrative: suma exactă o stabilește direcția de taxe locale după datele din evidența ei.

LocuințaCalculImpozit pe clădire, 2026
București, apartament 2 camere, 52 mp utili, bloc din 1985, zona A, cota 0,1%52 × 1,4 = 72,8 mp; 72,8 × 2.677 × 2,60 × 0,1%506,70 lei; 456,03 lei cu bonificația de 10%
Buzău, apartament 3 camere, 65 mp utili, bloc din 1970, zona 1, cota 0,12%91 mp × 2.677 × 2,4 × 0,85 × 0,12%596,35 lei
Casă la sat, 100 mp, cărămidă, fără toate instalațiile, rang V, zona A100 × 1.606 × 1,05 × cota între 0,08% și 0,2%între 134,90 și 337,26 lei

Sursele cotelor: pentru București, cota de 0,1% din 2026, păstrată în proiectul pentru 2027, și bonificația de 10% din hotărârea pentru 2026. Pentru Buzău, fișa de calcul a primăriei: rangul II, coeficientul 2,4 în zona 1, cota de 0,12% și nicio cotă adițională. La sat, cota depinde de comuna ta, așa că am dat intervalul legal.

La impozitul pe clădire se adaugă impozitul pe teren. Pentru o casă dintr-un sat de rang V, zona A, impozitul pe terenul intravilan înregistrat la categoria terenuri cu construcții este între 569 și 1.422 lei pe hectar, după hotărârea locală (art. 465 alin. (2)). Pentru 2.000 mp ies între 113,80 și 284,40 lei pe an. Pentru o cotă indiviză de 20 mp într-un bloc din zona A a Bucureștiului, la 8.282–20.706 lei pe hectar, ies între 16,56 și 41,41 lei.

Pentru proprietarul din București, scutirea ar valora aproximativ 507 lei pe an la clădire, adică 42 de lei pe lună, plus câteva zeci de lei la teren. Pentru familia din Buzău ar valora aproape 600 de lei pe an. Pentru o gospodărie sunt sume de ordinul sutelor de lei pe an. Adunate pe toate locuințele dintr-un oraș, devin o parte din bugetul local.

Scutirile și reducerile care există deja

Codul fiscal are deja facilități pentru locuința de domiciliu, însă doar pentru anumite persoane sau situații. După Legea 239/2025 și ordonanțele din 2026, ele arată astfel:

Scutiri prin lege (art. 456 alin. (1)):

  • clădirea folosită ca domiciliu a persoanelor persecutate politic prevăzute de Decretul-lege 118/1990 și a celor din OG 105/1999 (lit. o);
  • clădirea folosită ca domiciliu a veteranilor de război, a văduvelor de război și a văduvelor nerecăsătorite ale veteranilor (lit. p);
  • terenul aferent acestor clădiri (art. 464 alin. (1) lit. p și q).

Reduceri prin lege:

  • 50% pentru clădirea de domiciliu a persoanelor cu handicap grav și a reprezentanților lor legali și 25% pentru handicap accentuat, după OUG 9/2026 (art. 456 alin. (2^5) și (2^6)).;
  • 50% pentru clădirile de domiciliu ale celor care locuiesc efectiv în localitățile din Munții Apuseni și din Delta Dunării, după OG 6/2026 (art. 456 alin. (2^4)).

Facilități pe care le poate da consiliul local (art. 456 alin. (2)):

  • clădirile rezidențiale la care ai făcut pe banii tăi lucrări de creștere a performanței energetice, ai montat panouri fotovoltaice sau un sistem ecologic de tratare a apelor uzate (lit. h);
  • clădirile pe care le-ai intabulat pe cheltuiala ta, timp de 2 ani (lit. l);
  • clădirile rezidențiale afectate de calamități naturale, cel mult 2 ani (lit. g);
  • locuința de domiciliu a unor categorii de militari prevăzute de Legea 168/2020 (lit. o).

Consiliul local nu poate da scutiri oricum. Din 2026, art. 489^1 cere analize cost-beneficiu și o durată de cel mult 2 ani fiscali, iar totalul scutirilor și reducerilor locale nu poate trece de 5% din veniturile din impozite și taxe locale. O scutire pentru aproape toți proprietarii nu se poate da prin hotărâre locală. De aceea propunerea B643/2026 modifică direct Codul fiscal.

Cum ceri azi o scutire sau o reducere

Procedura diferă după felul facilității:

  1. Facilitățile prin lege (veterani, persecutați politic, handicap, Apuseni și Delta) se acordă, de regulă, pe baza documentelor depuse la direcția de taxe locale. La reducerile pentru handicap, contează documentele valabile la 31 decembrie a anului anterior. Dacă depui actele prima dată, reducerea se aplică din luna următoare depunerii (art. 456 alin. (2^8)).
  2. Facilitățile hotărâte local se aplică doar dacă depui documentele cerute de hotărâre în termenul din ea și dacă ți-ai plătit la termen impozitul pe anul anterior. Ele pornesc de la 1 ianuarie al anului următor hotărârii (art. 456 alin. (4)).
  3. Bonificația nu se cere. O primești automat dacă plătești tot impozitul anual până la 31 martie.

Înainte să depui o cerere, caută pe site-ul primăriei hotărârea de taxe locale pentru anul respectiv. Acolo găsești ce facilități a votat consiliul, ce acte cere și până când trebuie depuse.

Bugetele locale: cât se încasează și ce ar costa scutirea

Impozitele pe clădiri și pe teren sunt venituri ale bugetului local al comunei, orașului sau municipiului. La București, ele merg la sectorul în care se află clădirea (art. 455 alin. (3) și art. 463 alin. (3)). Orice scutire stabilită prin lege se plătește, în final, din bugetele primăriilor.

Cifrele arată cât au crescut aceste venituri. Potrivit Strategiei fiscal-bugetare 2026–2028 a Ministerului Finanțelor, impozitele și taxele pe proprietate au adus 9,991 miliarde de lei în 2025, sunt prognozate la 12,882 miliarde în 2026, cu 28,9% mai mult, și la 13,722 miliarde în 2028. Ca pondere în PIB, ele urcă de la 0,5% la 0,6%. Execuția bugetară la 30 septembrie 2026 arată 11,80 miliarde de lei în primele nouă luni, față de 9,09 miliarde în aceeași perioadă din 2025, adică o creștere de 29,9%.

Aceste sume includ și impozitele plătite de firme. Datele publice nu separă suma plătită pe locuințele persoanelor fizice. De aceea nimeni nu a publicat încă o estimare credibilă a costului scutirii. Inițiatorii recunosc în expunerea de motive că impactul „nu poate fi cuantificat în mod credibil fără datele autorităților”. Ei cer Guvernului o estimare pe fiecare primărie, pentru anul curent și pentru următorii cinci ani.

Câți ar beneficia? Eurostat arată că, în 2025, 93,2% din populația României locuia într-o locuință deținută de un membru al gospodăriei, față de 68,5% în UE. Nu toți ar trece de condiții, dar baza de impozitare afectată e foarte largă.

La 20 noiembrie 2026 nu am găsit declarații publice ale Ministerului Finanțelor, ale Ministerului Dezvoltării, ale asociațiilor de municipii, orașe și comune sau ale primarilor despre B643/2026. Pozițiile instituționale cunoscute sunt cele exprimate în 2025, la propunerea asemănătoare.

Precedentul din 2025: aceeași idee, respinsă de Senat

În 2025, deputata Raisa Enachi, pe atunci în grupul SOS, a inițiat o propunere care scutea locuința de domiciliu până la 120 mp utili și 120 mp de teren, de la 1 ianuarie 2026. Fișa L384/2025 arată ce a urmat:

DataEtapa
2 septembrie 2025Înregistrare la Senat (B364/2025)
16 septembrie 2025Aviz favorabil al Consiliului Legislativ (nr. 633)
6 octombrie 2025Aviz negativ al Consiliului Economic și Social
8 octombrie 2025Consiliul Fiscal cere fișa financiară, lipsă
21 octombrie – 4 noiembrie 2025Avize negative de la comisiile de muncă și de administrație; raport negativ al comisiei de buget
10 noiembrie 2025Respinsă de Senat; vot consemnat: 88 pentru, 5 contra, 32 de abțineri
13 noiembrie 2025Punctul de vedere negativ al Guvernului (nr. 9542)
20 noiembrie 2026Încă la comisiile Camerei Deputaților, fără raport

Punctul de vedere al Guvernului, aprobat în ședința din 6 noiembrie 2025, avea patru argumente:

  • o scutire de care ar beneficia majoritatea proprietarilor devine, de fapt, o scutire generală și ar putea încălca principiul echității fiscale din art. 56 din Constituție;
  • impozitele pe clădiri și teren sunt venituri proprii ale primăriilor, iar scutirile decise central, fără compensare, pot goli de conținut autonomia financiară locală, garantată de art. 120 din Constituție;
  • impactul negativ asupra bugetelor locale cerea respectarea art. 21 din Legea 69/2010 a responsabilității fiscal-bugetare;
  • Guvernul s-a angajat prin PNRR să treacă la impozitarea proprietății după valoarea de piață, iar planul bugetar convenit cu Comisia Europeană cere venituri în plus, nu în minus.

Avizul Consiliului Economic și Social a adăugat un argument practic. Primăria cunoaște proprietățile de pe raza ei, dar nu și pe cele din alte localități. Consiliul Fiscal a refuzat să analizeze propunerea fără fișa financiară cerută de lege.

B643/2026 răspunde unora dintre aceste obiecții: are plafoane, cere o declarație autentică despre celelalte locuințe și amână aplicarea până în 2028. Argumentele de principiu, echitatea fiscală, autonomia locală și angajamentele din PNRR, rămân însă aceleași.

Cum procedează alte țări din UE

Scutirea locuinței principale există în Europa, dar sub alte forme.

  • Italia: locuința principală este scutită de impozitul municipal pe proprietate (IMU), cu excepția locuințelor de lux din categoriile cadastrale A/1, A/8 și A/9. Ca exemplu, ghidul IMU 2026 al orașului Livorno explică regula. Locuința principală e o singură unitate, în care proprietarul are reședința și locuiește efectiv. Definiția nu cere lipsa altor locuințe și nu are un plafon în euro: locuința de lux se recunoaște după categoria cadastrală. O unitate deținută de un cetățean italian care nu locuiește în Italia nu e considerată locuință principală.
  • Franța: taxa de locuire pentru reședința principală a fost eliminată din 1 ianuarie 2023, dar rămâne pentru reședințele secundare. Proprietarul plătește în continuare taxa funciară pe clădiri. De ea sunt scutiți sau o plătesc redusă, pentru reședința principală, doar anumiți vârstnici, beneficiari de ajutoare sociale și persoane cu venituri mici.

Spre deosebire de ambele, B643/2026 condiționează scutirea de lipsa oricărei alte locuințe, inclusiv în trecut și în străinătate.

Ce urmează și cum ai cere scutirea din 2028

Pașii, dacă propunerea merge mai departe:

  1. Avizele: Consiliul Legislativ, Consiliul Economic și Social, Consiliul Fiscal și punctul de vedere al Guvernului. Fișa Senatului le va afișa pe măsură ce sosesc.
  2. Senatul: comisiile de specialitate dau raportul, apoi plenul votează. Dacă Senatul trece de termenul constituțional, propunerea se consideră adoptată tacit.
  3. Camera Deputaților: votul final, cu posibile amendamente la plafoane, termene și condiții.
  4. Promulgarea și publicarea în Monitorul Oficial. Codul fiscal cere ca legile care îl modifică să intre în vigoare la cel puțin 6 luni de la publicare (art. 4 alin. (1)).
  5. Normele metodologice: Guvernul are 90 de zile de la publicare să le modifice.
  6. Aplicarea: din anul fiscal 2028. Dacă legea apare după 31 decembrie 2027, aplicarea începe la 1 ianuarie al anului următor publicării.

Dacă textul rămâne neschimbat, cererea pentru 2028 s-ar depune la direcția de taxe locale până la 31 martie 2028. Ar include:

  • actele de proprietate;
  • dovada domiciliului, adică actul de identitate cu adresa locuinței;
  • dovada rezidenței fiscale în România;
  • o declarație pe propria răspundere, în formă autentică, adică dată la notar, de fiecare proprietar, despre celelalte locuințe. Pentru minori și persoanele fără capacitate deplină, declarația o dă reprezentantul legal.

Primăria nu ar trebui să ceară documente pe care le are deja sau le poate obține de la alte instituții. O cerere depusă după 31 martie s-ar aplica din anul următor. Odată acordată, scutirea rămâne fără cerere anuală. Orice schimbare, de pildă o moștenire, mutarea domiciliului sau vânzarea, se anunță în 30 de zile. Efectul se produce de la 1 ianuarie a anului următor, iar sumele scutite pe nedrept se recuperează după Codul de procedură fiscală.

Ce faci acum: verificări și riscuri

Pentru 2026 și 2027 nu ai nimic de cerut. Impozitul se plătește după regulile actuale, cu termenele de 31 martie și 30 septembrie. Câteva verificări te ajută însă și azi, și dacă scutirea va fi adoptată:

  • Domiciliul: e trecut în actul de identitate la adresa locuinței? Condiția s-ar verifica la 31 decembrie.
  • Cotele moștenite: ai o succesiune deschisă sau o cotă dintr-o casă a bunicilor? Textul ar socoti-o „altă locuință”, indiferent de mărime.
  • Coproprietarii: cine mai figurează în cartea funciară a locuinței tale? Situația fiecăruia contează.
  • Terenul: ce suprafață are în cartea funciară curtea casei? Limitele ar fi de 500 mp la oraș și 1.500 mp la sat.
  • Evidența fiscală: suprafața, structura, instalațiile și zona din evidența primăriei sunt corecte? O eroare acolo se repetă la impozitul de fiecare an.
  • Facilitățile existente: te încadrezi la vreuna dintre ele? Ai depus actele în termenul din hotărârea locală?

Riscurile:

  • Textul se poate schimba. Plafoanele, regula celor cinci ani sau anul de aplicare pot fi modificate prin amendamente, iar propunerea poate fi respinsă.
  • Declarația e autentică și pe propria răspundere. O locuință din străinătate nedeclarată duce la recuperarea impozitului cu accesorii.
  • Mutarea pe termen scurt nu ajută. Domiciliul și lipsa altor locuințe trebuie să existe la 31 decembrie, iar istoricul de cinci ani nu se poate „curăța” prin donație sau vânzare de ultim moment.

Dacă vinzi sau cumperi între timp, calculează și taxele unei vânzări, cu cine le plătește. Dacă locuința are lucrări fără autorizație, citește ce s-a discutat despre balcoanele închise și majorarea impozitului, un subiect care poate schimba suma pe care o plătești.

Următorul pas, cu Lacheie.ro

Dacă îți cauți prima locuință, scutirea propusă nu ar trebui să-ți schimbe decizia. Ar valora câteva sute de lei pe an, de la cel mai devreme 2028, și numai dacă e adoptată. Contează mai mult prețul, costurile lunare și cât de bine îți potrivește locuința. Poți publica gratuit o cerere pe Lacheie.ro, cu zona, bugetul și numărul de camere. Agențiile citesc cererile și pot răspunde cu un anunț din portofoliul lor, iar tu primești o notificare.

Dacă ești proprietar și vinzi sau închiriezi o a doua locuință, pe pagina pentru proprietari vezi cum funcționează anunțurile pe Lacheie.ro. Anunțul se plătește o singură dată, de la 29 de lei, iar Lacheie.ro nu ia comision. Anunțurile sunt potrivite automat cu cererile compatibile ale cumpărătorilor și chiriașilor.

Întrebări frecvente

Pot cere scutirea pentru impozitul pe 2027?

Nu. Propunerea nu e lege, iar chiar textul ei fixează aplicarea din anul fiscal 2028. Impozitul pe 2027 se stabilește după hotărârea consiliului tău local pentru 2027 și se plătește până la 31 martie și 30 septembrie 2027. Bonificația pentru plata integrală până la 31 martie rămâne singura reducere generală.

Garajul, boxa sau anexele ar fi și ele scutite?

Textul vorbește doar despre „un apartament sau o casă” și despre terenul aferent. Nu menționează clădirile-anexă, garajele sau boxele, pe care Codul fiscal le impozitează separat. Răspunsul ar veni din forma finală a legii sau din normele metodologice, pe care Guvernul ar trebui să le modifice în 90 de zile de la publicare.

Contează dacă locuința e ipotecată la bancă?

Propunerea cere ca locuința să fie proprietatea persoanei fizice și nu face nicio distincție pentru locuințele cumpărate cu credit. Ipoteca nu schimbă proprietarul. Contează doar condițiile despre domiciliu, rezidență, alte locuințe și plafoane.

Pierd reducerea de 50% pentru handicap grav dacă cer noua scutire?

Scutirile nu s-ar cumula pentru aceeași obligație fiscală, dar proprietarul poate alege alt temei legal. Practic, ai folosi scutirea integrală dacă te califici. Dacă nu, rămâi la reducerea de 50% sau de 25% pe care o ai deja.

Ce se întâmplă dacă locuința e pe numele unei firme?

Scutirea propusă privește doar locuințele aflate în proprietatea persoanelor fizice. Locuințele firmelor au regulile lor, în art. 460 din Codul fiscal. Cota de 0,08–0,2% pentru clădirile rezidențiale ale firmelor se abrogă de la 1 ianuarie 2027, potrivit Legii 239/2025, în forma modificată prin OUG 78/2025. Pentru 2027 contează hotărârea consiliului local.

Chiriașul ar plăti mai puțin?

Nu direct. Impozitul pe clădire îl datorează proprietarul, iar o locuință închiriată nu e, de regulă, domiciliul proprietarului. Un proprietar care închiriază un al doilea apartament nu s-ar califica nici pentru locuința în care stă.

Ce se întâmplă dacă moștenesc o casă după ce primesc scutirea?

Trebuie să anunți primăria în 30 de zile. Scutirea încetează de la 1 ianuarie a anului următor. Chiar dacă vinzi casa moștenită, regula celor cinci ani te ține în afara scutirii până trec cinci ani de la vânzare.

Material informativ, nu consultanță juridică sau fiscală. Informațiile reflectă situația verificată la 20 noiembrie 2026.

Surse și metodologie

Analiza folosește datele disponibile la data publicării. Scenariile prezentate nu reprezintă garanții privind evoluția pieței.